10 lucruri pe care le-am învăţat în 4 ani de blogging

Ieri mi-am dat seama că s-au împlinit 4 ani de când am scris primul articol aici. În momente de genul ăsta e bine să-ţi rezervi ceva timp pentru a te gândi la evoluţia ta, la ce vrei să faci în viitor şi la ce ar fi bine să nu mai faci. Asta dacă chiar vrei ca excursia ta 2.0 să dureze cât mai mult şi să fie cât mai frumoasă. Mă gândeam să fac o listă cu lucrurile pe care le-am învăţat eu în cei patru ani de activitate, în primul rând pentru a o citi când o să împlinesc 14 ani de blog (da, atât de sigur sunt acum de viitorul meu online) şi în al doilea rând în speranţa că cineva o va găsi folositoare cândva, că n-oi fi singurul care vrea să scoată tot ce-i mai bun din el când se desfăşoară online. Aşadar…

1. Scriu ce vreau, că doar e blogul meu, e o mare prostie. Trebuie să fii conştient de faptul că dacă scriai pentru tine, puteai s-o faci în Notepad şi să trimiţi apoi fişierul rudelor, ca să vezi ce reacţie or să aibă. Scrii pentru cei care te citesc, nu scrii pentru tine. Iar plăcerea de a scrie ar trebui s-o simţi indiferent de subiectul tratat, că până la urmă tot ţie îţi vine în minte ideea articolului.

2. Work for free or for full price. Never for cheap.

work for free or for full price. never for cheap

Au fost momente în care mă întrebam dacă merită să scriu un advertorial pentru 15 lei (pentru că da, au fost vremuri în care am primit şi oferte din astea). Din fericire, mi-am dat seama la timp că cititorii mei nu merită să fie obosiţi de un advertorial din care, practic, nimeni nu are nimic de câştigat. Dacă îmi plăcea site-ul despre care trebuia să scriu, preferam s-o fac pro bono, dar impunându-mi propriile standarde, decât să primesc 15 lei şi să mă încadrez în anumite tipare.

3. Încearcă să fii bloggerul pe care l-ai citi zilnic. Nu am publicat, de vreo doi ani încoace, articole pe care eu nu le-aş citi dacă le-aş vedea pe un alt blog. Am învăţat să mă pun în locul vizitatorului înainte să scriu ceva şi să mă întreb mai multe chestii, printre care: Eu aş citi asta dacă aş găsi-o pe alt blog? Aş avea încredere în informaţiile de pe blogul ăsta? Aş vizita blogul ăsta din nou după o primă vedere?

Bineînţeles, nu o să poţi niciodată să fii atât de obiectiv pe cât ar trebui, dar tot e mai bine decât să nu fi încercat deloc.

4. Dacă blogul reprezintă una dintre priorităţile tale, arată chestia asta. Mult timp simţeam o reţinere când vedeam câte-un cunoscut că îmi povesteşte ce-am scris pe blog. Adică cum? Să citească el ce scriu eu? Pff, păi asta nu-i bine.

Mai târziu mi-am dat seama că blogging-ul, până la urmă, face parte din mine şi din evoluţia mea. Iar dacă cineva mă cunoaşte, ar trebui să ştie că-s şi blogger, printre altele, fie că hotărăşte să citească ce scriu, sau nu.

5. Niciodată n-o să ştii totul despre blogging şi despre cititorii tăi, dar măcar încearcă. Conferinţele şi discuţiile despre blogging şi Social Media m-au ajutat să-mi dau seama cam ce-ar trebui să prestez eu aici şi cum ar trebui să abordez subiectele, iar cititorii, prin feedback-ul lor, mi-au arătat dacă fac bine ce fac, sau nu.

Bineînţeles, întotdeauna vor mai fi lucruri de învăţat şi greşeli de reparat, da’ până la urmă de-aia suntem oameni, ca să greşim şi să învăţăm. Ideea e să nu crezi că ştii totul despre un anumit subiect, că întotdeauna va exista cineva mai bun decât tine.

6. Comunică, fă-ţi prieteni, arată-le ce ştii. Cum tu apreciezi mai mult un magazin dacă vânzătoarea este drăguţă cu tine, fii sigur că şi cititorii tăi te vor aprecia mai mult dacă eşti de treabă cu ei. Dacă toţi prietenii tăi ştiu deja de blogul tău, de ce persoanele care te cunosc doar online nu ţi-ar putea deveni prieteni? O discuţie online nu se compară cu una offline, oricât de mult ne-ar plăcea nouă joaca asta de-a blogging-ul. Încearcă să fii sociabil, că altfel o să ajungi să te citeşti singur.

7. Blogmeet-urile sunt făcute pentru bloggeri. Berea la fel. Dacă tot se organizează blogmeet-uri (fie în oraşul tău, fie în ţară), de ce n-ai participa? Nu trebuie să cunoşti sau să citeşti pe nimeni dintre cei care-s acolo, că după ce o să pleci de la întâlnire sigur o să-ţi măreşti lista de bloguri pe care le urmăreşti. Dacă nu te faci tu cunoscut, cine să te facă?

8. Acceptă criticile! Iar dacă ele nu vin, cere-le. Întotdeauna am apreciat oamenii care au ştiut să mă critice. Dar nu mi-a păsat de ăia care spuneau chestii doar ca să se afle în treabă, ci am pus accent pe cei care mă criticau argumentat, pentru că ei îmi voiau binele. Dacă nu-ţi cunoşti greşelile, n-o să te poţi perfecţiona niciodată. Iar dacă nimeni nu te critică, asta nu înseamnă că eşti perfect, ci că au ei prea mult bun simţ. Ar fi bine să te mai opreşti din când în când şi să-i iei la întrebări pe cei care ştii că-ţi spun verde în faţă că ceva nu-i bine la tine.

Recunosc, de multe ori sunt căpos şi-o ţin tot pe-a mea atunci când mi se atrage atenţia, dar după ce se liniştesc apele, analizez la rece situaţia şi mă schimb, chiar dacă, poate, nu recunosc.

9. Nimeni n-o să-ţi spună secretul succesului în blogging, dar tu poţi să-l furi. Cineva spunea că singurul furt care nu se pedepseşte este furtul meseriei. Sfaturi despre blogging vei primi de peste tot, dar fiecare blogger are nişte secrete pe care le păstrează doar pentru el. Uneori mai dă indicii, iar pe tine momentele alea trebuie să te prindă cu urechile ciulite.

10. Nu trata subiecte la care nu te pricepi. Am dat-o în bară de câteva ori aici, când am hotărât să scriu despre lucruri la care nu mă pricepeam prea bine. Bineînţeles, mi-am acceptat împroşcările cu noroi şi de-atunci am hotărât să nu mai vorbesc despre lucruri la care nu prea mă pricep. Sau dacă e nevoie să vorbesc (aşa cum s-a întâmplat după ce-am participat la Salonul Auto, când aveam o datorie morală faţă de cei care ne-au dat maşinile), să spun de la început că nu e un domeniu la care excelez şi că scriu după cum mă bate capul, dar să adaug şi faptul că accept propuneri şi sfaturi cât cuprinde.

Voi ce-aţi învăţat în toată activitatea voastră bloggeristică? Vă regăsiţi în ce-am scris eu mai sus?

Lasă un comentariu

17 comentarii

  • BlogalInitiative.ro 23 Aug 2012, ora 11:59

    foarte frumos articolul:)

  • calinradulescu.blogspot.com 23 Aug 2012, ora 12:21

    DA…. ESTI BUN teoretician observ….

    Le ambalezi frumos ;)))
    Sfaturi de bun simt… daca te tin puterile si timpul sa te axezi pe blog la modul PROFI cat de cat….

  • CostinC.info 23 Aug 2012, ora 12:24

    Am citit fiecare rând cu mare atenţie şi am luat aminte. :D Articol bun din toate punctele de vedere. :)

  • Manu21 23 Aug 2012, ora 13:30

    Ai mare dreptate la punctul 10 (nu trata subiecte la care nu te pricepi). Bine, poti fi nou intr-un domeniu, dar pasionat. Nu sti foarte multe in acel domeniu, dar te pasioneaza si evoluezi in fiecare zi cate putin.

    Da, cand scri pe blog, scri pentru audienta, nu pentru tine. Mi-a luat ceva timp ca sa observ ce vrea publicul din nisa mea.

    • Florea Cristian 23 Aug 2012, ora 15:24

      Dacă eşti pasionat, iar cititorul îţi poate urmări evoluţia, e foarte bine. Dar dacă scrii o dată la o sută de ani despre subiectul ăla şi nu ai învăţat nimic între timp, mai bine renunţi la idee.

  • Dan Trofin 23 Aug 2012, ora 14:01

    oare cati, dintre cei aflati la inceputuri acum si, care vor abandona blogul peste cateva luni, se preocupa si se MOTIVEAZA suficient incat sa parcurga astfel de lecturi-articole folositoare ?
    oare cati, inteleg rolul benefic al comunitatilor si, in ciuda acestui fapt, ies din ele pe motiv ca pot actiona si .. SINGURI (cazul nostru, recent, din B.V.) ?
    ma opresc aici, pentru ca momentul e unul aniversar iar postarea e din seria „CTRL+D+ReView”, ori de cate ori ai nevoie ca blogger, nu doar incepator.
    Felicitari si drum cu prioritate pe autostrada 2.0 – singura finalizata in RO :-)

    • Florea Cristian 23 Aug 2012, ora 15:26

      Nu ştiu câţi or să aibă răbdearea să parcurgă tot articolul şi înţelepciunea să înţeleagă ceva din el. Eu mi-am făcut datoria, adică am zis cum am ştiut mai bine ce am învăţat. Să le bag în cap nu pot.

      Mersi de cuvintele frumoase. Numai bine!

  • Ana- 23 Aug 2012, ora 15:06

    foarte tare aia cu work for free or for full price, never for cheap : )

    • Florea Cristian 23 Aug 2012, ora 15:27

      Şi mie mi-a plăcut tare mult de când am văzut-o, de-aia am păstrat-o de ceva timp pentru a o putea folosi cândva. Iată că momentul ăla a venit.

  • Faildude 25 Aug 2012, ora 14:02

    Nu sunt de acord cu tine la punctul 1 si 3. Mi se par niste aberatii.

    De prin clasa a 7a si pana acum, adica de vreo 5 ani nu am incercat niciodata sa ma adaptez la cititori. Mereu am scris in stilul meu exact cum am vrut si ce am vrut. N-am incercat vreodata sa atrag lume prin ceva ce nu ma caracterizeaza. Cine ma place .. ma place si asa. Si uite ca merge, chit ca numarul de persoane ce ma viziteaza nu e asa mare ma bucura faptul ca totusi cineva apreciaza. Un blog personal e un blog personal, trebuie sa te reprezinte.

    E o greseala sa gandesti cum o faci tu, cel putin din punctul meu de vedere.

    • Florea Cristian 25 Aug 2012, ora 14:17

      Din punctul meu de vedere, stilul pe care-l am acum nu este făcut după cum au dorit cititorii (că doar nu mi-au zis ei cum ar trebui să scriu). Este stilul meu, uşor adaptat în aşa fel încât să intereseze pe cineva ce scriu eu, nu doar pe mine. Bineînţeles, este doar părerea mea. Asta nu înseamnă că n-aş putea să mă înşel.

      Sunt curios ce-ai învăţat tu din blogging în cei 5 ani. :)

      • Faildude 26 Aug 2012, ora 13:31

        Ma gandeam acum ceva timp ca pot face si eu un articol pe tema asta, insa nu stiu .. mai astept.

      • Florea Cristian 26 Aug 2012, ora 20:06

        Ok. Dacă te gândeşti, totuşi, să-l faci, poate reuşeşti să laşi un link şi aici.