Aşa e în România. De ce vă mai miraţi?

Din seria „Nu pot să stau cu mâinile în sân la aşa ceva”, avem azi un alt episod. Primul episod poate fi citit aici.

Pe scurt, s-a întâmplat aşa: ieri trebuia să primesc cele mai faine cărţi de vizită prin Fan Courier. Am primit mesaj dimineaţă cum că va ajunge curierul între orele 13:00 şi 17:00, iar când l-am sunat pe la 16:50, mi-a zis că în cel puţin o oră o să vină la mine, că a avut peste 100 de colete de dat astăzi.

Deşi nu e vina mea că a trebuit să se ocupe singur de cele peste 100 de colete, n-am mai comentat şi am zis că-l aştept acasă. La 18:40 mă sună să-mi spună că ajunge în zona mea în 5 minute şi să mă întrebe unde mi-e mai simplu să ne vedem.

Îi spun că nu înţeleg întrebarea, pentru că în mod normal ar trebui să urce până la mine la uşă, că doar de-aia e curier.

– Nu ştiu dacă nimeresc, zice el.
– Nicio problemă, spun eu. Nu e aşa complicat şi sunt dispus să vă explic.

Scara în care locuiesc e foarte uşor de găsit, pentru că este fix în faţa unui supermarket şi are nişte bănci în faţa blocului. Dacă-i zici cuiva că intră în scară cum iese din supermarket şi că trebuie să treacă printre două bănci, n-are cum să nu nimerească.

Stând la etajul 1, am zis că ar fi bine să mă uit pe geam, ca atunci când ajunge să deschid uşa de la apartament ca să nu se rătăcească. L-am văzut intrând în scară şi am deschis uşa. Pe drum s-a întâlnit cu un vecin şi, după ce l-a întrebat unde se află apartamentul meu, i-a zis:

– Ăsta-i nesimţit, n-a vrut să coboare.

Bineînţeles, l-am auzit. Şi bineînţeles, i-am zis că treaba lui e să urce până sus, iar dacă nu vrea s-o facă, nu sunt eu ăla nesimţit.

După ce mi-am primit coletul am făcut o plângere la customer@fancourier.ro, iar azi am fost sunat de o doamnă de la Fan Courier Focşani, care încerca să-mi explice cum că băiatul e liniştit de felul lui. De fapt, discuţia a fost cam aşa:

– V-a făcut nesimţit, aşa cum aţi scris în sesizare?
– Dacă nu s-ar fi întâmplat fix aşa credeţi că aş mai fi scris asta?
– A, aveţi dreptate. Mie îmi pare rău pentru ce s-a întâmplat. E un coleg liniştit, care nu vorbeşte urât.
– Vă cred, doamnă, dar cu ce mă încălzeşte pe mine lucrul ăsta?
– Da, aşa e. Sper să nu se mai repete.
– Şi eu sper. Şi aş vrea şi un răspuns scris în legătură plângerea mea.
– Da, trimitem la Bucureşti şi vă răspund ei.

Acum sunt curios dacă or să răspundă.

Toată întâmplarea am povestit-o şi pe Facebook (aici voiam să ajung), iar la un moment dat, un comentator a scris că e ceva firesc să fii făcut nesimţit în România şi că lucrul ăsta n-ar trebui să mă mai mire.

În momentul ăla mi-am amintit de o altă categorie de oameni pe care n-o suport (prima categorie e asta) şi anume ăia care spun să nu te mai miri şi să nu te mai agiţi pentru lucrurile nasoale care ţi se întâmplă în România, pentru că sunt nişte lucruri fireşti şi ar fi trebuit să te fi obişnuit cu ele.

Eu refuz, de felul meu, să fac asta. Dacă mi se întâmplă un lucru pe care cred că pot să-l îndrept, de ce să nu fac asta? Hai să nu ne mai resemnăm cu nedreptăţile şi să încercăm să schimbăm ceva, în limita posibilităţilor.

Şi mi-a plăcut ce răspuns a dat Tudor pe Facebook la situaţia asta: „Cei care sunt facuti nesimtiti si TAC sunt si mai nesimtiti – din cauza lor si altii vor fi facuti nesimtiti”.

Later edit: Am primit răspuns la sesizarea făcută. Pe scurt, au zis aşa:

Ca urmare a sesizarii dumneavoastra am efectuat o analiza interna in urma careia a rezultat ca incidentul relatat de dumneavoastra s-a datorat lipsei de profesionalism a unui angajat FAN Courier care a fost sanctionat conform regulamentului de ordine interioara.

Ne cerem scuze pentru neplacerile cauzate de acest incident regretabil asigurandu-va ca are un caracter izolat si situational, iar angajatul FAN Courier implicat va fi introdus in programul de reinstruire.

De asemenea, sesizarea dumneavoastra a fost supusa atentiei managerului filialei FAN Courier Focsani si directorului regional pe zona Moldova, in vederea evitarii unor astfel de situatii pe viitor.

Acum ştim că mai sunt şi firme care citesc plângerile şi acţionează când e cazul, da?

Tags:
    1. Gabriel Solmon vineri, 5 iulie 2013, 13:15
      • Cristian Florea vineri, 5 iulie 2013, 13:45
    2. marc.qene vineri, 5 iulie 2013, 21:12
      • Cristian Florea duminică, 7 iulie 2013, 18:31
    3. alina duminică, 7 iulie 2013, 12:56
    4. Tibi duminică, 7 iulie 2013, 16:50
      • Cristian Florea duminică, 7 iulie 2013, 18:12
        • Tibi duminică, 7 iulie 2013, 22:18
        • Cristian Florea duminică, 7 iulie 2013, 22:23
    5. Gabriel Ursan duminică, 7 iulie 2013, 23:55
      • Cristian Florea luni, 8 iulie 2013, 0:48
    6. Alex vineri, 2 august 2013, 18:41
      • Cristian Florea miercuri, 7 august 2013, 8:49
    7. omulvaly sâmbătă, 2 noiembrie 2013, 11:28
    8. Eugen Coman duminică, 12 ianuarie 2014, 10:59
      • Cristian Florea luni, 13 ianuarie 2014, 13:09
    9. Ally Anna marți, 14 ianuarie 2014, 19:57
    10. Eugen Coman vineri, 17 iulie 2015, 11:55
    11. Maria sâmbătă, 22 aprilie 2017, 11:30

    Adaugă un comentariu