Care-i diferența dintre laptele bio și laptele obișnuit

Vineri am zburat împreună cu câțiva bloggeri până la Cluj-Napoca, de unde am dat o fugă până la Zalău, la una dintre fermele care oferă cel mai mult lapte bio pentru crearea produselor Napolact. Sâmbătă am pornit într-o excursie până la o fermă aflată la 15 km de Comuna Mărișel (județul Cluj), unde am văzut în ce condiții funcționează o fermă la care nu există curent electric sau apă curentă. Practic, cei de la Napolact au decis să ne arate cum funcționează una dintre cele mai evoluate ferme cu care colaborează, dar cum funcționează și una dintre fermele mai mici. Asta așa, ca să putem noi să ne facem o idee despre ce presupune laptele bio și de unde provine el.

Înainte să încep să povestesc despre experiența avută, simt că e nevoie să răspund la o întrebare extrem de importantă: care-i diferența dintre produsele bio și produsele obișnuite, când vine vorba de lapte?

Bineînțeles, asta a fost prima întrebare pe care am pus-o, chiar dinainte să ajungem la vreo fermă. Răspunsul e extrem de simplu: diferența constă în hrana care le este dată vacilor. Practic, laptele bio este acel lapte provenit de la vaci hrănite cu produse netratate chimic, fără intervenții genetice, dar și verificate de un organism autorizat. Adică fermierii care au culturi de porumb și lucernă folosesc doar îngrășăminte naturale pentru a le ajuta să crească. Fiecare fermă trebuie să treacă un test înainte să fie acceptată ca distribuitor de lapte bio și abia după ce primește certificatul din urma testului verifică Napolact dacă laptele produs de acele ferme se potrivește cerințelor impuse de ei.

Iar cerințele sunt, în principiu, stabilite în funcție de nivelul de grăsime din lapte. Napolact cere 3,7% grăsime în lapte. Nu știu cât de complicat e să obții scorul acesta sau dacă fermierul trebuie să facă ceva în mod special ca laptele dat de vacile lui să se încadreze. Cert este că Napolact verifică laptele atât atunci când îl colectează (nu doar dacă îndeplinește standardul de grăsime, ci și dacă îndeplinește alte cerințe de calitate și curățenie) și-l mai verifică o dată când ajunge la fabrică. Au spus că nu-și permit să riște ca într-o cisternă să se strice laptele pe drum (din diverse motive) și să-l bage automat în producție ca să strice tot lotul de produse. Pentru siguranță, e mai bine să verifice de cât mai multe ori calitatea laptelui.

Cum a fost la cele două ferme

În prima fermă, cea care producea mult lapte, aproape totul se făcea automat. Oamenii aveau aproximativ 450 de vaci care stăteau în grajduri în care aveau pregătită mereu mâncarea sub nas, aveau muzică (care pornea fix la aceeași oră în fiecare zi și fix cu aceeași melodie de Richard Clayderman. Muzica le ajuta să fie relaxate și să mențină producția de lapte constantă), aveau un aparat de scărpinat în grajd, erau mulse cu aparate automate, iar fermierii făceau tot posibilul pentru a le determina să producă lapte cât mai mult (dându-le un anumit tip de hrană într-o anumită perioadă a anului, spre exemplu). Mai spuneau că cea mai mare producție de lapte pe care au primit-o a fost de la o văcuță care le-a dat 54 de litri de lapte într-o zi.

La ce de-a doua fermă, cea care era aflată mai la început, vacile plecau singure la păscut și se întorceau tot singure. Spre deosebire de prima fermă, aici vacile făceau foarte multă mișcare (mergeau vreo 4 – 5 kilometri până la pajiștea pe care pășteau zilnic), erau într-un număr mult mai mic decât în primul caz, iar totul se desfășura natural, așa cum probabil am văzut mulți dintre noi la bunici, la țară. Aici mulsul se făcea manual, o dată dimineața și o dată seara. Ferma e susținută de familia Abrudan, doi oameni care au muncit în Londra pentru aproximativ 10 ani, apoi s-au întors în țară ca să înceapă această mică afacere care, din punctul meu de vedere, este una dintre cele mai relaxante activități pe care le-ai putea face.

 

Tags:
    1. Olga Abrudan marți, 23 iunie 2015, 18:06
      • Cristian Florea marți, 23 iunie 2015, 18:07
    2. Shorin marți, 23 iunie 2015, 23:46
      • Cristian Florea miercuri, 24 iunie 2015, 16:00
    3. Lidia joi, 25 iunie 2015, 0:35
      • Cristian Florea joi, 25 iunie 2015, 11:20
    4. raluca miercuri, 24 februarie 2016, 14:01
      • Cristian Florea miercuri, 24 februarie 2016, 14:31
    5. Elvira luni, 25 aprilie 2016, 19:15
      • Cristian Florea marți, 26 aprilie 2016, 8:24
    6. Elvira miercuri, 27 aprilie 2016, 12:12
    7. dan joi, 19 mai 2016, 10:02
      • Cristian Florea joi, 19 mai 2016, 10:28
        • Nicola Marius joi, 14 iulie 2016, 9:35
    8. Cristina luni, 10 aprilie 2017, 12:02

    Adaugă un comentariu