Eşti obsedat de Twitter dacă…

M-am tot gândit la articolul ăsta, nu pentru că n-aş avea ce scrie în el, ci pentru că sunt nedumerit în legătură cu mine şi Twitter-ul. E ciudat să scrii un articol despre cum să-ţi dai seama dacă eşti obsedat de Twitter şi chiar tu să fii ăla care se întreabă acest lucru. Poate până la sfârşitul scrierii ajung la un compromis.

Aşadar, eşti obsedat de Twitter dacă…

… scrii @nume când aminteşti de cineva în timp ce laşi un comentariu pe un blog (nu vorbim de reply-uri, cu toate că şi astea-s într-un fel)

… scrii @nume când vorbeşti de cineva pe blog, cu toate că el nu are cont de Twitter, sau nu-i faci tu trimitere spre contul de Twitter

… ai Twitter pe telefon şi scrii cât de frig e afară, că un nene de la semafor a trecut pe roşu, că filmează Realitatea în centru, sau că n-ai chef de ziua asta

… spui „Bună dimineaţa” şi „Noapte bună” în fiecare zi, ca să vadă lumea cât de devreme te trezeşti tu şi cât de târziu te arunci în pat

… trimiţi un mass pe messenger şi zici „DM me pentru detalii”

… faci glume gen „hă hă, îţi fac poză şi-o trimit pe Twitter”

… te duci într-un pub şi scrii pe Twitter cât de bună-i berea de-acolo şi ce frumos se comportă chelneriţa cu tine

… n-ai curent, sau net, sau ţi s-a stricat calculatorul şi scrii pe Twitter despre cât de rău e

… când e ziua unui prieten, preferi să-i urezi La Mulţi Ani pe Twitter decât să-l suni (şi ai impresia că asta-l va impresiona profund)

… scrii un update pe Twitter pe care ajungi să-l dezvolţi într-un articol (cu trimitere la update-ul respectiv, fireşte)

… vorbeşti în hashtag-uri » adică atunci când scrii pe blog sau laşi un comentariu şi aduci aminte de ceva ce s-a întâmplat pe Twitter, pui hashtag-ul, ca şi cum s-ar face trimitere automată către el

… ai pluginul ăla care trimite automat un update pe Twitter în momentul în care scrii un articol, deşi e lesne de înţeles că în timpul scrierii articolului tu ai TweetDeck-ul deschis, iar la final poţi să-ţi trimiţi singur update-ul

… e de-ajuns să-ţi dea cineva cunoscut follow ca să ai o zi mai fericită

… când scrii un articol, te gândeşti la ce impact ar putea avea pe Twitter şi câte RT-uri poţi primi în functie de textul pe care-l scrii înainte de link

… ai cont pe paper.li

… te bucuri când cineva scrie de tine pe paper.li şi dai RT

… dai RT in loc să laşi comentarii la articole, ca să vadă autorul că ai citit ce-a scris

… când scrii pe blog, scrii RT şi nu ReTweet, cu toate că tu nu foloseşti prescurtări niciodată şi că nu ai o limită de caractere impusă

… când ajungi să citezi twiteriştii – via Asaftei Dragoş

Acum, în încheiere, voiam să vă întreb dacă există sintagma „aproape obsedat de Twitter”, că aşa mă simt eu. Dacă nu există, o inventez, că doar mă caracterizează.

Apropo, nu vreţi să mă ajutaţi să continui lista?

Lasă un comentariu

33 comentarii

  • Pavel 31 Ian 2011, ora 11:49

    „scrii un update pe Twitter pe care ajungi să-l dezvolţi într-un articol (cu trimitere la update-ul respectiv, fireşte)”

    Asta nu cred că ţine de dependeţă de twitter. Eu am mai făcut chestia asta pentru că am stârnit reacţii sau pur şi simplu pentru că a trebuit să adaug ceva chestii ce pe twitter ar fi luat câteva ciripeli şi nu s-ar fi înţeles nimic.

    • Florea Cristian 31 Ian 2011, ora 15:10

      da, dar pentru asta nu puteai sa scrii direct pe blog? :D

      • Pavel 31 Ian 2011, ora 15:19

        Aici e farmecul. twitterul te poate ajuta să-ţi dezvolţi o idee care pare a fi numai bună de pus în 140 de caractere.

      • Stefan Murgeanu 31 Ian 2011, ora 16:53

        de acord cu Pavel la faza asta, mi s-a intamplat si mie

      • Florea Cristian 31 Ian 2011, ora 19:14

        aoleu, inseamna ca am o problema :)) nu mi s-a intamplat inca

  • Sorin 31 Ian 2011, ora 12:25

    Nu am inteles niciodata twitter-ul. Chiar deloc. Si nu poti spune ca nu l-am incercat. L-am incercat si tot mi se pare o pierdere de timp si, in plus, nici nu il vad ca o unealta practica de marketing.
    So, I DON’T GET YOU PEOPLE…

    • i4ever 31 Ian 2011, ora 14:58

      Nici eu nu l-am priceput, desi il folosesc cam doua zile pe luna…

      • Florea Cristian 31 Ian 2011, ora 15:14

        doua zile pe luna e putin. ia incearca sa intri mai des si sa urmaresti mai multe persoane :D

    • Florea Cristian 31 Ian 2011, ora 15:13

      da, Twitter-ul e mai greu de folosit decat Facebook-ul, atat ca si retea de socializare, cat si din punctul de vedere al promovarii. Dar na, are partile lui frumoase :D

      • Sorin 31 Ian 2011, ora 15:36

        Nu stiu. Zi-mi tu… sau poate o sa scrii un articol cu partile bune la twitter … (parca ai mai scris odata dar nu conteaza)… :)

      • Florea Cristian 31 Ian 2011, ora 19:14

        poate mai storc de-un articol, dar nu promit nimic :)

  • Bogdan Anghelina 31 Ian 2011, ora 13:31

    Din ce reiese din articolul tău cred că nici nu-mi place Twitter-ul.

    • Florea Cristian 31 Ian 2011, ora 15:13

      :))) inseamna ca ceva n-am facut bine

      • Bogdan Anghelina 31 Ian 2011, ora 16:43

        Nu, indicațile sunt bune însă eu mă încadrez în una singură deși sunt destul de activ pe Twitter, zic eu.

  • Cristian Chiribes 31 Ian 2011, ora 17:00

    Twitter dupa parerea mea chiar este o pierdere de timp. Nu zic ca nu fac si eu lucruri ce pot fi inlocuite cu alte chestii folositoare. Eu zic ca plimbarile si iesirile in afara localitati ar face bine.

    • Florea Cristian 31 Ian 2011, ora 19:15

      dupa cum spuneam si intr-un alt comentariu de mai sus, twitter are si partile lui bune. rau e daca ajungi sa nu iesi in afara localitatii ca sa stai pe Twitter :)) dar cred ca toti onlinerii desavarsiti au telefon pe care ruleaza linistit twitter-ul :D

  • andrei 31 Ian 2011, ora 17:02

    e ok scris insa trebuie sa zic ca nu sunt de acord cu doua puncte spuse de tine:
    -aia cu twitter pe telefon si spus cat de frig e afara, ca filmeaza realitatea nu stiu unde. poate nu te intereseaza pe tine, dar e lume interesata. si sunt informatii folositoare care vin de pe twitter mobile: trafic, vreme etc
    – faza cu scris cat de buna e berea in pub si cat de bine esti servit. la fel, sunt informatii care pot fi folositoare. daca vreau deseara sa ies undeva si nu sunt hotarat, tweet-ul ala s-ar putea sa imi fie de folos.
    in rest, ai mare dreptate. well done :)

    • Florea Cristian 31 Ian 2011, ora 19:19

      da, dar vremea o poti citi oriunde altundeva, numai pe Twitter nu, mai ales ca tu cand trimiti tweet-ul nu furnizezi vremea ca lumea, ci doar „ninge”, „ploua”, „e frig”, „e soare”

      cat despre faza cu pub-ul, da, poti gasi un loc in care sa mergi cu ajutorul twitter-ului, dar e anapoda sa zici „Am ajuns la x pub, e aici o chelnerita tare draguta”.

      5 minute mai tarziu: „foarte tare la x pub, berea-i rece, totul e fain”

      Nu stiu pe cine ajuta informatia asta. Ca faci reclama pozitiva pubului e ceva, dar cand trimiti 5 update-uri in care practic nu zici mai nimic, eu cred ca-i dependenta

  • Lucian Mustata 31 Ian 2011, ora 17:02

    trimiţi un mass pe messenger şi zici „DM me pentru detalii” – asta e cireasa de pe tort. Se aplica si facebook-ului.

    peste toate, la faza pe care a spus-o Pavel, subscriu. Mi s-a intamplat. Nu cred ca e semn de obsesie / dependenta.

  • Asaftei Dragos 31 Ian 2011, ora 17:23

    …eşti obsedat când ajungi să citezi twitteriştii!!!

    mi s-a întâmplat, şi deeeees!

    • Florea Cristian 31 Ian 2011, ora 19:28

      da, da :)) asta-i buna :))

      din toate comentariile, eşti singurul care a propus ceva, până acum :)

  • Gabriela 31 Ian 2011, ora 19:02

    da, mi se întâmplă să zic IRL chestii de Twitter, iar cei din juru-mi să se uite ciudat. „a, e de pe Twitter” / „de unde?” / „mda…”

    • Florea Cristian 31 Ian 2011, ora 19:35

      :))) ăsta-i Twitter-ul în viaţa de zi cu zi. Şi eu mă chinui să amintesc tot mai puţin de el, da-i al naibii de greu

  • MadMike 31 Ian 2011, ora 18:09

    :) Foarte tare intr-adevar. Deja retelele de socializare au devenit ceva mult prea addicted mai ales pentru cei ce nu se pot controla. Cunosc o persoana care isi petrece cel putin 5-6 ore pe zi pe facebook, si nu este de glumit cu asta.

    • Florea Cristian 31 Ian 2011, ora 19:31

      şi eu am colegi care stau aproape tot timpul pe facebook. nu-i pauză în care să nu deschidă facebook-ul. cică socializează, când, de fapt, se joacă şi trimit filmuleţe de pe Youtube :)) e şi asta o obsesie

  • Alex Dima 31 Ian 2011, ora 21:26

    Să ştii că şi eu sunt aproape obsedat. Încerc să evit twitterul în viaţa reală dar mai scapă un nume de pe twitter, un mesaj pe care-l dezbat cu prietenii, o gluma :))

    • Florea Cristian 31 Ian 2011, ora 21:50

      ce sa-i faci? ne asumam un risc in momentul in care ne facem cont pe Twitter :))

  • Razna 1 Feb 2011, ora 11:16

    Eu n-am lasat de Twitter, tocmai din cauza asta.. Ca eram obsedata. Acum nu mai sunt. I’m free! :))

    • Florea Cristian 1 Feb 2011, ora 13:52

      dar iti putea aduce si ceva avantaje Twitter-ul asta. Eu nu cred ca merita sa te lasi de el :D

      • George Jipa 1 Feb 2011, ora 14:33

        Nu merita sa te lasi de el… in cazul in care il folosesti moderat si cu un oarecare interes (promovare, sa zicem).
        Dar daca il folosesti in exces si ajungi sa devii obsedat de el (practic devii dependent)… atunci merita sa fie dat naibii.
        Alte lucruri sunt muuuuult mai importante! Just my 2 cents!

      • Florea Cristian 1 Feb 2011, ora 15:18

        da, aici sunt de acord. nu merita sa-ti pierzi timpul acolo daca n-ai si ceva de castigat. eu imi promovez blogul, deci nu merita sa ma las :D

      • Razna 1 Feb 2011, ora 18:23

        Eu zic ca imi promovez blogul destul pe Facebook si prin alte parti unde chiar vede lumea ce postez eu. Pe Twitter aveam cati followeri, 33? Si cu ce ma ajuta? Ca din 33, 20 stiau de blogul meu, iar 10 erau din alta tara (nici macar nu stiu de ce ma urmarea). :)

      • Florea Cristian 1 Feb 2011, ora 20:27

        da, dar followerii puteau sa creasca destul de usor. In plus, nu conteaza ca stiau cei 20 de blogul tau, dar le aminteai citindu-te si intrau iar. Parerea mea :)