Eu v-am mulţumit vreodată?

Nu vreau să fiu linguşitor şi vă rog ca nici voi să nu fiţi aşa, dar sincer am uitat o chestie foarte importantă de când cu blogosfera asta.

Concepţia despre mulţumiri a luat naştere în momentul în care SteeL mi-a arătat articolul lui.

Aveam eu o vagă bănuială că trebuie s-o fac încă de când am văzut răspunsurile la leapşa cu cei 20 de bloggeri. Perfu, Andreionuţ, XtincT sau Pant3ras sunt doar câţiva dintre cei care m-au adăugat în top. Sincer, nu mă aşteptam să mă găsesc în lista niciunuia dintre ei, dar am fost plăcut surprins să văd că am locuri chiar pe scaunele din faţă.

Numărul de voturi pe care-l primeam la un concurs care s-a dovedit a fi de câcat nu era un număr oarecare. Ajunsesem primul, iar prietenii şi bloggerii neparticipanţi au avut grijă de asta. Iar eu nu-mi dădeam seama cât de vizibilă era dovada că am cu ce mă lăuda (în materie de prieteni online).

Aseară, pe Twitter, Lungu Alin mi-a deschis ochii în mai multe privinţe. Azi dimineaţă, pe Y!M, Alexander mi-a mulţumit pentru vizitatorii şi cititorii fideli pe care i-am adus blogului său. Tot atunci, mi-a arătat ce influenţă mare am asupra blogosferei (mici) româneşti, influenţă de care n-am fost niciodată conştient.

Deşi nu am câştigat, deşi sunt încă lucid în legătură cu faptul că mulţi încă scriu mai bine ca mine, deşi nu sunt eu cel mai vizitat, comentat şi apreciat blogger, deşi cuvintele n-or să vă încălzească atât de mult pe cât îmi doresc eu şi deşi uneori scriu dezamăgitor de prost, ţin să vă anunţ că indiferent de faptul că scriu sau nu acest lucru pe blog, că vă răspund sau nu la comentarii, critici şi atenţii sau că vă resping (mai mult sau mai puţin politicos) vre-un schimb de bannere sau link-uri, eventual vre-un ajutor blogosferic:

VĂ MULŢUMESC pentru că aveţi încredere în mine! VĂ MULŢUMESC pentru că mă citiţi! VĂ MULŢUMESC pentru că mă comentati! VĂ MULŢUMESC pentru că mă criticaţi! VĂ MULŢUMESC pentru că vă pierdeţi timpul cu un articol ca acesta! VĂ MULŢUMESC pentru că îl veţi comenta fără să vă daţi seama! VĂ MULŢUMESC pentru că fără voi, blogul ar fi luat sfârşit de mult.

Un blog fără cititori e ca un text scris in Word şi păstrat în PC. Diferenţa de la un astfel de text la blogul meu, o faceţi voi. Fără voi, aş fi un cititor nostalgic al propiilor texte, invidios pe cei cu succes şi supărat pe propria-mi persoană. Cu voi, diferenţa este incomparabilă. De aceea vă mulţumesc!

Tags:
    1. Pingback: Tu comentezi, tu câştigi | Everzor's Blog 18 iulie, 2009
    2. Tu comentezi, tu câştigi | Everzor sâmbătă, 18 iulie 2009, 7:11
    3. Alexander sâmbătă, 18 iulie 2009, 7:51
      • Grim_Cris sâmbătă, 18 iulie 2009, 9:59
    4. Crok sâmbătă, 18 iulie 2009, 9:23
    5. 92lucia sâmbătă, 18 iulie 2009, 9:24
      • Grim_Cris sâmbătă, 18 iulie 2009, 10:00
    6. Cojo sâmbătă, 18 iulie 2009, 10:09
    7. Andreionuţ sâmbătă, 18 iulie 2009, 10:18
    8. RedAndBlue sâmbătă, 18 iulie 2009, 9:20
    9. Marian sâmbătă, 18 iulie 2009, 9:39
      • Grim_Cris sâmbătă, 18 iulie 2009, 10:03
        • Marian sâmbătă, 18 iulie 2009, 10:11
    10. RedAndBlue sâmbătă, 18 iulie 2009, 9:58
    11. Alle sâmbătă, 18 iulie 2009, 10:59
    12. Claudiu sâmbătă, 18 iulie 2009, 12:34
      • Neamtu' sâmbătă, 18 iulie 2009, 13:02
        • Grim_Cris sâmbătă, 18 iulie 2009, 15:20
    13. dRiNky* sâmbătă, 18 iulie 2009, 12:43
    14. Neamtu' sâmbătă, 18 iulie 2009, 12:30
      • Grim_Cris sâmbătă, 18 iulie 2009, 12:35
    15. PanTeraS sâmbătă, 18 iulie 2009, 14:49
    16. Easy sâmbătă, 18 iulie 2009, 14:51
    17. Alle sâmbătă, 18 iulie 2009, 21:09
    18. Pingback: O leapsa superfaina, dar imposibila :Gura La Ureche 18 iulie, 2009

    Adaugă un comentariu