Ce-am învățat de la Antonia, Iulian Moga și Gabriel Hennessey

cristian florea - antoniaIeri am fost la un atelier susținut de Antonia, Iulian Moga (regizor, fratele lui Marius Moga, aici poți vedea câteva creații de-ale lui) și Gabriel Hennesey (fotograf profesionist, pozează multe vedete, aici e site-ul lui), unde am discutat despre cum se face un clip video, un spot publicitar și o ședință foto. Atelierul a fost organizat de Lipton, ca parte din campania #mievara. Bineînțeles, am discutat așa, în mare, că dacă începeam să detaliem niște termeni de care n-am auzit niciodată, cu siguranță publicul s-ar fi pierdut pe drum și n-ar mai fi ieșit o întâlnire utilă și amuzantă. :D

Am să notez mai jos ce-am reținut eu din toate discuțiile de ieri, că poate ajută pe cineva cu ceva.

Cum se face un spot publicitar

– clientul vine, discută cu regizorul și-i spune că vrea să promoveze produsul X. Totodată, vine și cu o idee de spot. Adică se gândește cam cum ar vrea să arate spotul și-i spune regizorului. Tot acum stabilesc și câte versiuni o să aibă spotul, că niciodată nu-i de-ajuns să ai o reclamă de un minut, spre exemplu. Trebuie și un cut de 30 de secunde, unul de 15 etc.

– regizorul ia ideea, o mai aranjează puțin (că se pricepe mai bine decât clientul la așa ceva), apoi vine cu storyboardul (un fel de timeline), care e ca un dosar în care se află foi pe care este desenat fiecare cadru în parte, alături de o descriere scurtă, ca să-i arate clientului cam cum o să iasă spotul.

– după ce cad de acord asupra cadrelor, se apucă de treabă (adică de obținut recuzita, găsit actori, costume, locația de filmare etc.)

– filmarea pentru acest spot Lipton, spre exemplu, s-a făcut în vreo 12 ore. Adică o zi întreagă de filmare pentru 30 de secunde de reclamă. Pare simplu când te uiți la el, dar îți dai seama că e mult mai complicat după ce înțelegi, efectiv, munca din spate.

Apoi nu m-am putut abține să nu-l întreb pe Iulian ce face dacă vine un client cu o idee foarte proastă de spot publicitar, că eram curios. Mi-a zis că încearcă s-o mai cizeleze împreună cu clientul și dacă nu ajung la niciun consens, preferă să renunțe la spot, în loc să-și pună numele pe ceva cu care nu rezonează. Și mi-am dat seama că așa e și în blogging: un blogger profesionist, care-și respectă cititorii și are grijă de imaginea lui, alege să nu scrie despre anumite subiecte (chiar dacă i se propun bani pentru asta), doar pentru că e ceva cu care nu rezonează sau care crede că nu-l ajută din punctul de vedere al imaginii.

Cum se face un clip video

– managerul unui artist sau casa de discuri cu care colaborează artistul îl contactează pe regizor și-i spune că artistul X are o piesă nouă și-ar vrea ca el să se ocupe de videoclip.

Antonia, Iulian Moga si Gabriel Hennessey– regizorul cere piesa, o ascultă, iar dacă-i place le spune că pot colabora. Dacă nu, îi lasă să lucreze cu altcineva. La fel ca mai sus, dacă regizorul nu rezonează cu piesa, preferă să lase altcuiva proiectul, pentru că nici nu vrea să-și asocieze numele cu așa ceva, dar nici nu ar ieși o producție bună dacă n-ar lucra cu drag la ea.

– după ce se hotărăște că se ocupă de clipul piesei, se gândește la o idee de clip. Spre deosebire de spotul publicitar, la clipul video echipa care se ocupă de regizare vine cu ideea. Bineînțeles, sunt și situații în care artistul sau managerul au o idee de clip video și până la urmă se face un clip care să combine o parte dintre ideile artistului cu o parte dintre ideile regizorului. Totuși, în majoritatea cazurilor echipa de regizare stabilește tot scenariul.

– tot spre deosebire de spotul video, aici nu se mai face storyboardul cu desene, că de obicei clipurile sunt destul de lungi și ar fi o muncă mult prea mare să facă asta. De obicei, la clipuri video (dar și la filmele lungi de câte 2 – 3 ore) se face un fel de excel în care e descrisă fiecare scenă, cât durează și unde ar trebui să se întâmple.

– știind piesa, stabilind scenariul și găsind decorul, se apucă de filmat, având povestea clipului în cap și aruncând din când în când câte-un ochi peste tabelul cu scenele.

– foarte important la succesul producției este ca artistul să aibă deplină încredere în ce îi cere regizorul (adică să-l lase să-și facă treaba, că de-aia l-a ales pe el) și să joace rolul din clip cum poate mai bine, fără să-i fie teamă că se face râs sau că personalitatea lui (a artistului) nu e așa în viața reală. Când joci un rol, ți-l asumi, dacă vrei să-ți iasă un clip bun.

L-am întrebat apoi pe Iulian ce face dacă după ce a filmat tot, când trimite clipul la editare, își dă seama că a uitat să filmeze o scenă sau că i-ar mai fi trebuit un cadru ca să iasă lucrurile perfect. Mi-a spus că în cazul spotului publicitar, n-are cum să uite de niciun cadru, pentru că toate sunt desenate și este cineva în echipă care asta face, îi arată poza cu cadrul și are grijă să le filmeze pe toate. În ceea ce privește clipul video, aici mai sunt situații (puține, e drept) în care uită să filmeze un cadru, așa că reia filmarea cu toată echipa, dar pe banii lui, că-i o gafă pe care și-o asumă.

Alte întrebări

I-am întrebat pe Iulian și pe Gabriel cum au ajuns să colaboreze cu artiști. Iulian mi-a zis că după ce s-a hotărât că vrea să se facă regizor, a venit în București, s-a apucat de facultate, apoi l-a ajutat fratele lui, Marius Moga, să intre în industrie. Adică l-a pus în legătură cu cineva care să-i ofere această șansă. Bineînțeles, dacă n-ar fi fost talentat și priceput, nu l-ar fi ajutat cu nimic contactul primit.

Gabriel a spus că a mers pe o cărare pe care o încep mulți fotografi, diferența fiind că o parte dintre ei se blochează la un moment dat. Adică a făcut cât mai multe poze din pasiune, a început să fotografieze fete (colege, prietene etc.), diverse reviste sau branduri au văzut pozele lui și au început să le contacteze pe fete ca să testeze noi colecții de produse, spre exemplu. Bineînțeles, tot el le-a fotografiat, apoi ușor-ușor a început să devină cunoscut și să fie rugat și de artiști să fie fotografiați de el. Word of mouth a fost cea mai bună promovare pentru el (spre exemplu, Antonia l-a contactat pentru o ședință foto pentru că a văzut poze faine cu Inna și a vrut să știe cine le-a făcut).

Cineva a întrebat-o pe Antonia dacă piesele ei au legătură cu o perioadă din viața ei sau cu starea ei actuală (asta după ce am văzut clipul Hurricane – regizat tot de Iulian – în care se îndrăgostește de un tip, el devine bogat, o înșeală cu secretara, se despart, apoi se împacă). A zis că de foarte puține ori se inspiră din viața personală și că piesele ei, de multe ori, au legătură cu povești pe care le aude în altă parte, povești în care s-ar putea regăsi și o parte dintre cei care îi ascultă muzica. Sunt sigur că mulți artiști fac așa. Spun asta ca să nu mai facem analogii, cum că X a scris piesa Y pentru că trecea printr-o perioadă grea cu Z, chiar dacă ei nu arătau asta la televizor.

Cam asta am învățat de la atelierul de ieri. Mi s-a părut super util și sper că am reușit să îți mai răspund și ție la câteva întrebări cu ocazia acestui articol. :D

Lasă un comentariu

N-a fost lăsat niciun comentariu la acest articol.
Fii tu cel care începe discuția!