Vrei un blog generalist? Mai bine nu
Dar domeniu’? Cât e domeniu’?
Cum writer’s block-ul apare în viaţa fiecărui blogger, cred că şi lipsa de motivaţie ne urmăreşte pe fiecare dintre noi. Bineînţeles, nu întotdeauna cele două depind una de celalaltă, dar sunt şi cazuri în care o fac. Astăzi, însă, noi vom discuta despre motivaţie, lăsând la o parte lipsa de inspiraţie, că de ea ne ocupăm cu altă ocazie.
Sunt sigur că toţi aţi avut până în momentul de faţă zile în care aţi refuzat pur şi simplu să scrieţi pe blog. Nu ştiu dacă din cauză că nu aveaţi ce să scrieţi, ci mai degrabă pentru că nu aveaţi chef. A durat o zi, două, o săptămână, timp în care voi continuaţi să vă întrebaţi de unde ar veni şi cum ar putea fi stopată această senzaţie.
Am să împart în trei categorii motivele pe care le-am găsit eu şi care te-ar fi putut aduce în starea în care eşti:
1. Ai probleme. Şi nu cu blogul.
Deşi nu ştiu cât de credibil pare, oboseala, stresul, o problemă de săntătate, cu familia, cu prietenii, sau cu banii te-ar putea demoraliza atât de mult încât să te facă să-ţi dispară cheful de orice, înclusiv de blog. Punctul ăsta nu ştiu dacă aş putea să-l dezvolt cumva. Ar trebui doar să încerci să-ţi rezolvi problemele. Alte sfaturi nu cred că sunt în măsură să ofer, având în vedere că discutăm despre viaţa ta personală, despre care se presupune că nu ştiu nimic.
Poate dura o zi, poate dura o săptămână, sau două luni, în funcţie de cât de gravă e problema şi cât de rapid se rezolvă.
2. Îţi merge blogul chiar atât de bine?
Un alt factor ar putea fi stagnarea sau, mai rău, regresul. Dacă observi că blogul tău nu mai creşte ba dimpotrivă, scade, parcă-ţi piere tot cheful de scris. Ideal ar fi să găseşti sursa problemei şi să încerci s-o dregi.
Întreabă-te de ce cititorii nu mai vin la tine. Uită-te peste articolele din trecut şi încearcă să-ţi dai seama ce i-a făcut atunci să vină, iar acum să plece. Încearcă ceva nou pe blog. Dezbate un subiect nou, sau scrie un articol într-un stil nou. S-ar putea să te ajute.
Durează în funcţie de cât de rapid te mobilizezi. Depinde numai de tine!
*Aici, totuşi, e vorba şi de puţină promovare la mijoloc. Ar trebui să iei şi chestia asta în considerare.
3. Ţi s-a spus că nu eşti bun de nimic.
Cineva spunea că te poţi considera blogger de-abia când începe lumea să te înjure. Este un semn clar de invidie, de care tu ar trebui să profiţi. Nu ştiu cât de adevărat este, dar un sâmbure de adevăr tot există pe undeva.
Bineînţeles, deşi spui că ţi se rupe de comentariul răutăcios al lui X, sigur în adâncul sufletului te consumi (cel puţin la primele comentarii răutăcioase, până te obişnuieşti). Deşi i-ai răspuns tipului cum ai simţit tu mai bine că trebuie s-o faci, rostindu-ţi „I-am arătat eu lui”, eşti conştient de faptul că şi el ţi-a arătat-o ţie, nu?
Ca să nu-i faci pe plac, ar trebui să-i araţi că poţi fi la fel de activ în continuare, iar oamenii te plac oricum, pentru că faci treaba bună.
Problema asta poate dura de la 30 de minute la câteva săptămâni bune, în funcţie de cât de mult te consumi tu pentru nişte dobitoci anonimi.
Acum, că ai aflat posibilele cauze ale lipsei de motivaţie, ce mai aştepţi?
12 Comments
astept sa treaca caldura asta insuportabila.
Oricum pe langa toate motivele pe care le-ai prezentat ar mai fi unul : nu esti facut pentru scris pe un blog. Si cu cat iti dai seama mai repede, cu atat e mai bine.
Tine de asteptari. Asteptarile tale de la cititori si asteptarile cititorilor de la tine.
Da, la 2 ai mare dreptate. Cand vezi ca oamenii nu mai citesc ce postezi tu, se cam schimba lucrurile. Dar tine si de publicitate, cum ai mentionat tu acolo.
La mine a fost caldura motivul pentru care m-am lasat, adica nu m-am lasat, dar scriam 2 aritcole pe luna, ceea ce se aseamana cu „a te lasa de blogging”.
Astept sa imi fac blog. Dupaia o sa pot aplica astea.
Am probleme, si nu cu blogul, de asta si nu imi vine nimic in cap bun. Ideiile le am, nu si formularea lor in scris.
Cat despre regresul blogului sau ca mi s-a zis ca nu-s bun de nimic, nu nu, in ultima perioada din aceste doua puncte de vedere imi merge chiar bine.
Seamana foarte mult cu lipsa de motivatie din viata noastra in general…
Tocmai am trecut de o perioada gen…:) La mine prima varianta era in picioare, insa acum am revenit :).
Astept sa termin cu facultatea. De cand cu ea nici chef sa ma deplasez de pe un pat pe altul nu am chef :|. Cum ii ziceam cuiva, „zici ca mi-i spalat creierul” :))) E nasol cand ai o facultate solicitanta, cand ai de invatat mult, cand ai vrea sa faci multe, dar oboseala si stresul nu te lasa :D
ps: dupa „a short break” de invatat, ma intorc la studiu intens =)) :D
practic viatza noastra este o mare lipsa de motivatie..
daca-ar fi asa, atunci de ce am mai trai?
eu am probleme si evident nu cu blogul, mai precis ma ocup de alte lucruri si n-am mai avut chef sa scriu fiindca timp se gaseste, in ecuatia chefului a intrat si caldura asa ca mixul asta m-a demoralizat . cert e ca nu renunt.