Sper că Sorin Oprescu e fericit acum

Dacă nu ştii care-i legătura dintre Sorin Oprescu şi bicicliştii din Bucureşti, te rog, înainte de toate, să intri şi să citeşti articolul pe care l-am scris aici.

Astăzi am hotărât să profit de vremea frumoasă şi să pedalez puţin. Am vrut să asist la un meci de fotbal între licee şi am zis că ăsta este cel mai bun pretext ca să scot bicicleta la plimbare. Părea o zi foarte bună, iar eu aveam chef nebun de pedalat după ce am văzut numărul imens de biciclete din Amsterdam. Din nefericire, ziua n-a fost chiar atât de bună. N-am păţit nimic, ce-i drept, dar s-au întâmplat câteva lucruri nu foarte fericite.

cristian florea pe bicicleta

1. Mergeam pe lângă un Golf albastru (ne apropiam de semafor şi a fost nevoit să încetinească) şi, când m-a văzut în oglindă, a tras uşor de volan spre dreapta, ca să nu stau pe aceeaşi bandă cu el. Calm, cum mă ştiţi, am încetinit şi l-am lăsat pe prost să se creadă mai tare decât mine, până când s-a oprit la semafor şi l-am depăşit pe partea stângă, în timp ce toate maşinile erau staţionate.

2. Eram pe Kiseleff (pentru cei care nu ştiu, e un bulevard cu 3 benzi pe sens). La un moment dat, am auzit un claxon puternic din spate. Nu m-am întors pentru că-mi vedeam de drumul meu. Claxonul continua să sune şi, când am aruncat o privire, în spate am văzut un gherţoi cu un SUV care voia neapărat să meargă pe unde pedalam eu (adică porţiunea aia mică pe care o poate ocupa un biciclist pe o stradă cu 3 benzi). Nu era algomerat şi putea să mă depăşească, deci în afară de prostie, nimic nu-l încurca în drumul său.

Ajungem, în cele din urmă, la un semafor, iar el, din tancul ăla al lui, încerca să-mi explice nervos de ce trebuie să merg pe trotuar şi nu pe carosabil. I-am aplicat metoda învăţată de la Zicu-şoferul, adică i-am dat un pupic, fix aşa, timp în care s-a făcut verde, iar el a luat-o nervos la dreapta, iar eu am mers înainte.

3. Momentul cu şoferul SUV-ului nu trecuse de nici 10 minute, iar în faţă am văzut un taximetrist oprit la semafor pe culoarea verde.

Primul lucru care mi-a trecut prin cap a fost că nu şi-a dat omul seama că-i verde, fiind ocupat cu altceva. Eu, văzând că pot să trec, am băgat puţină viteză, iar în spatele meu s-a deschis o uşă.

Da, taximetristul era singur în maşină, iar uşa aia (cred eu) ar fi trebuit să mă lovească. Norocul meu a fost că, probabil, şoferul era un manelist burtos, iar până când şi-a întins corpul suplu ca să deschidă uşa din dreapta peste mine, am avut timp să trec.

Acum mi-ar plăcea să-i aud argumentele lui Sorin Oprescu când spune că, dacă face piste pe carosabil, bicicliştii îşi vor risca mai mult viaţa.

P.S.: N-am reţinut numărul nici unuia dintre ei, pentru că dacă nu m-au atins nu cred că aş fi putut face vreo plângere pe undeva. Sau aş fi putut?

    1. Lucian Mustata duminică, 31 martie 2013, 18:24
      • Cristian Florea luni, 1 aprilie 2013, 17:36
    2. KLMircea duminică, 7 aprilie 2013, 17:28
      • Cristian Florea luni, 8 aprilie 2013, 11:57

    Adaugă un comentariu