Îți dau o sticlă de whisky Glenfiddich de 12 ani dacă îmi vorbești despre o persoană pe care o apreciezi

Update: Câștigătorul este:

De fapt, n-aș vrea să ne limităm la persoanele pe care le apreciem, ci să folosim termenul de Maverick.  Cum este un Maverick? Remarcabil, vizionar, încrezător în sine, lider, un exemplu pentru comunitate. De fapt, cred că fiecare are propria definiție a unui Maverick și cred că fiecăruia dintre noi îi vine cel puțin unul în minte atunci când se gândește la cuvintele pe care le-am îngroșat mai sus.

Eu, când m-am gândit la un Maverick, m-am dus automat la cineva care mi-a schimbat viața, la un om care a fost vizionar și care a avut încredere în mine, care m-a motivat să mă apuc de sport. E vorba despre primul meu antrenor de atletism, care a venit într-o zi la mine la școală, în timpul orei de sport, iar dintre toți elevii de acolo, după câteva ture de alergare prin sală, ne-a ales pe vreo 3 – 4 dintre noi să ne întrebe dacă vrem să facem atletism. Eu am fost printre cei 3 – 4 și mi-a plăcut atât de tare primul antrenament de atletism, încât am ajuns să dedic vreo 5 ani din viață acestui sport. Mai mult, am învățat să fiu mai calculat, mai ordonat, am devenit mai sănătos și am învățat să apreciez altfel munca unui sportiv.

Cei de la Glenfiddich m-au provocat să strâng de la cititorii mei cât mai multe exemple de astfel de oameni, pentru că e foarte important ca despre acești Mavericks să se vorbească mult. Și fie că e vorba de părinții tăi, de un frate, de un profesor, un om întâlnit în tramvai, un blogger, un antreprenor sau orice persoană care crezi că se încadrează în descrierea de mai sus, te invit să mă ajuți să strâng o listă cât mai mare de astfel de oameni.

Iar dacă vrei să vezi câteva exemple de Mavericks din București, te invit să arunci un ochi peste pozele de-aici.

Și ca să intri puțin în spiritul celor de la Glenfiddich, hai să vezi și două spoturi de-ale lor:

 

https://www.youtube.com/watch?v=8XmtHQGIXSg

 

Revenind la sticla de whisky de 12 ani din titlu, dacă lași până pe 21 decembrie 2015, ora 23:59 un comentariu la această postare în care să-mi vorbești despre un Maverick, sticla poate fi a ta. Câștigătorul îl voi alege prin tragere la sorți. Hai, te-ai gândit deja cine e primul Maverick de care-ți amintești?

Glenfiddich este distribuit de Alexandrion Grup Romania, cel mai mare producător de băuturi spirtoase din România.

Lasă un comentariu

39 comentarii

  • Dan Ababei 15 Dec 2015, ora 13:10

    Aveam cam 12 ani cand a venit in mareata mea urbe;Gura Humorului,Maverick-ul meu,sub forma unui angajat pe post de profesor al Casei Pionierilor de pe vrema aceea-vorbesc de anii 1979-1980.Imi placea cam tot ce tinea de tehnica, si m-am inscris la cercul de electronica.Orele erau putin atipice,le faceam la radioclubul local,loc care i-a fost si casa cam doi ani.Ne lasa sa balauzim pe acolo cand voiam,ne dadea piese,ne ajuta.De la el am ramas cu mania mesteritului,faceam de la simple bistabile-„licurici” pentru biciclete-pana la amplificatoare,orgi de lumini,aparate de radio,etc.Pe vremea respectiva nu existau kit-uri,5 LED-uri costau cat o camera de hotel+masa de seara. Relatia s-a pastrat,mai stam la povesti si acum.Chiar am invatat multe lucruri folositoare de la Doru.

    • Cristian Florea 15 Dec 2015, ora 13:12

      Wow, super poveste.

      Mulțumesc!

  • Alin 15 Dec 2015, ora 13:18

    Tiberiu Iacomi, de ce ? El a fost singurul ce mi-a spus cand gresesc, el a fost prima persoana necunoscuta de mi-a spus: „ba, poti!” In acelasi timp el a fost printre putinele persoane care au avut incredere in mine atunci atunci cand am avut nevoie, deci mai pe scurt votul meu se duce la Tibi!

    • Cristian Florea 15 Dec 2015, ora 13:33

      Mă bucură comentariul tău, mai ales că-l cunosc și eu pe Tibi. :D

  • Natural 15 Dec 2015, ora 13:25

    hmmm, remarcabil… vizionar… încrezător în sine… lider… un exemplu pentru comunitate, zici? Pai nu stiu de ce, dar primul nume care mi-a venit in minte este Ana Maria Branza, acum Popescu.
    Asa ca Maverick-ul meu este o femeie remarcabila. Am avut ocazia s-o intalnesc la un cros studentesc, intre un antrenament cu lotul national si o actiune caritabila. Mi s-a parut extraordinar ceea ce face. Sa mai spun ca de ziua ei era in Craiova, pentru o demonstratie de scrima in fata viitorilor sportivi? Zic doar ca asta se refera la viziune. A propos de ziua ei, un exemplu pentru comunitate este si actiunea „Alearga de ziua ta!”. Ca este liderul echipei feminine de spada a Romaniei nu mai zic, mai spun doar… Spor(t) in continuare!

    • Cristian Florea 15 Dec 2015, ora 13:35

      Da, da, bun exemplu.

      Mulțumesc!

  • Rahela 15 Dec 2015, ora 14:15

    O femeie remarcabilă, elegantă, de o fineţe extraordinară, implicată în nenumărate proiecte caritabile (cel mai important fiind Hospices of Hope (un centru de ingrijire paleativa pentru bolnavii incurabili sau cronici).
    Deşi a crescut neavând mijloace demne de casa regală pentru că a fugit din ţară de comunism, a fost crescută cu maniere de prinţesă. A fost jurnalist de modă cunoscut, a devenit vicepreşedintele companiei lui Oscar de la Renta, apoi a ajuns la Geneva la UNICEF şi apoi în România unde s-a implicat enorm de mult în acţiuni caritabile.
    O femeie care a preferat sa fie evaluata doar pentru competentele si meritele sale, nu pentru un detaliu istoric.
    Povestea ei e lungă, dar votul meu e scurt pe 3: Prinţesa Marina Sturdza.

    • Cristian Florea 15 Dec 2015, ora 14:25

      Mulțumesc! E un exemplu foarte bun!

  • Procopie Iulian 15 Dec 2015, ora 14:23

    Primul Maverick care imi vine in minte este unchiul meu , Nicu . Un om remarcabil , onest , muncitor si m,ai ales un luptator . Aproape toata viata a luptat cu boala sotiei lui , a mers cu ea la fel de fel de medici , a sustinut-o moral …. pana cand moartea cea rea si urata i-a rapit-o :( . De multe ori in gaseam plangand de unul singur , in gradina sub cate un pom … dar in fata lumii si a matusii mele niciodata nu a aratat ca este la capatul p\uterilor . Si nu s-a lasat , a luptat , a luptat si iar a luptat impreuna cu matusa mea si aui reusit sa invinga boala 25 ani . Este un exemplu de mare om pentru mine , multi ar fi cedat in atatia ani .

    • Cristian Florea 15 Dec 2015, ora 14:26

      Mulțumesc! Sunt sigur că ai avut multe de învățat de la el.

  • raluca stefana 15 Dec 2015, ora 15:25

    Pentru mine mama reprezinta Maverick-ul meu.De ce? Pentru ca de mica ea a fost cea cu initiativa.Singura dintre cei 5 frati care a facut facultatea in Bucuresti(desi ea era de la tara ).S-a luptat de mica cu stereotipul ca daca ai 19 s nu i sti casatorita esti batrana.S-a casatorit la 34 de ani, primul copil (eu) am fost la 35 ani , a terminat facultatea a profesat, a avut grija de mine, de tata de casa si de tot cea ce se putea om fiind.A primit o lovitura cand a murit tatal meu lasand-o singura dar ea a continuat , a perseverat si nu s-a lasat pana cand nu mi-a insuflat si mie pofta de viata, de studiu, respect, omenie, putere de munca, dragoste si chiar si acum continua sa faca acest lucru la 65 ani.S-a sacrificat de atatea ori si nu a cedat.A trecut prin diferite probleme medicale, perioade incerte legate de servici (se stie ca la inceputul anilor 90 situatia era incerta ) , barfa oamenilor, etc etc traieste frumos si eu sunte fericita si mandra de ea.Si daca o sa castig ei ii voi da sticla de whisky.

    • Cristian Florea 15 Dec 2015, ora 16:07

      Mulțumesc pentru comentariu! Grozavă poveste!

  • Petru 15 Dec 2015, ora 15:57

    Domnul și Doamna Popa! Profesorii mei de matematică din clasele 5-8. Oameni de o calitate absolut minunată. Sunt oamenii care mi-au dat startul în viață. Dar nu numai mie, ci și a altor sute de copii.

    Remarcabili prin felul unic de a se comporta cu elevii, de a-i asculta și a-i îndruma.

    Vizionari prin felul de a insufla fiecărui copil imaginea unui viitor plin de reușite.

    Încrezători în sine prin conducerea școlii timp de peste 35 de ani, transformând-o total. Au schimbat înfățișarea ei, dar și modul prin care profesorii se adaptau la un stil de predare empatic.

    Lideri prin modul în care insuflau încredere și curaj în forțele proprii fiecarui om cu care interacționau.

    Un exemplu pentru comunitate fără niciun dubiu. Își amintesc de fiecare elev cu care au lucrat, și fiecare dintre noi îi saluta cu respect și mulțumire pentru munca asiduă de o viață pentru ca noi să avem un viitor mai bun. Au fost cei care, prin exemplu propriu, ne-au încurajat să credem că viitorul depinde de fiecare în parte.

    După ani de zile, ei sunt încă mentorii care, prin exemplele și sfaturile personale, mă ajută să mă ghidez în viață după valori și principii umane!

    • Cristian Florea 15 Dec 2015, ora 16:09

      Mulțumesc mult! Mi-ar plăcea ca în fiecare școală să fie cel puțin un profesor ca domnul și doamna Popa.

  • vali crintea 15 Dec 2015, ora 16:51

    Maverick-ul meu este bunul profesor de limbă și literatură română din ciclul gimnazial al Scolii nr. 1 Gugesti, jud. Vrancea- domnul Iancu Ion ! Mi-a sădit iremediabil pasiunea pentru citit , m-a indrumat spre lecturi care să-mi aducă ceva la bagajul cunoștințelor generale și după mulți ani m-a meditat gratuit crezand in forta mea de a învăta cu toate ca terminasem de 2 ani liceul și astfel am obtinut un serviciu pe care-l am si acum și pe care i-l datorez ! Sigur ca mi-as dori sa beau cu dansul premiul oferit de tine ! Toată stima, domnule Iancu și să aveți parte numai de bucurii !

    • Cristian Florea 17 Dec 2015, ora 10:46

      Sunt mulți profesori care nu-și dau seama că activitatea lor le poate influența întreaga viață unor elevi. Mulțumesc pentru acest exemplu!

  • lungu andreea 15 Dec 2015, ora 17:01

    Maverick-ul meu este bunul meu tata care ma ajuta si ma sprijina indiferent de greutatile vietii alaturi de mama mea !

    • Cristian Florea 17 Dec 2015, ora 10:47

      Mulțumesc pentru comentariu!

  • Adrian Pop 15 Dec 2015, ora 17:38

    Eram in clasa a 4-a la Scoala Generala nr. 10 din Sighetu-Marmatiei si eram un copil foarte razvratit si bataus. Copii din clasele 5 si 6 ma chemau sa le reglez conturile cu alti copii, inclusiv cu cei din clase mai mari decat mine. Cam asa eram pana cand odata, la ora de sport, profesorul a venit insotit de un alt individ care dupa ce m-a privit putin m-a chemat la el si mi-a propus sa vin la sala de box pentru a „scoate rautatea aia din mine”! Astfel, antrenorul de box Grigore Vlad, prin mana caruia au trecut generatii intregi de copii, a devenit MAVERICK-ul meu. Din pacate, nu mai este printre noi si sper din tot sufletul meu, acolo unde este el acuma sa faca ce stia el mai bine, sa educe copii si sa-i orienteze in viata, asa cum a facut-o si cu mine.

    • Cristian Florea 17 Dec 2015, ora 10:49

      Mă bucur că am găsit aici o poveste asemănătoare cu a mea. Sunt sigur că domnul profesor a îndrumat mulți copii de-a lungul carierei sale.

      Mulțumesc pentru comentariu!

  • Popescu Daniela 15 Dec 2015, ora 19:45

    Maverick? Hmmm, pentru mine este si va ramane un adevarat Maverick , domnul profesor de sport al fiicei mele , Stoica Viorel . :)
    Un om cu adevarat remarcabil, încrezător în sine, un lider in adevaratul sens al cuvantului , un exemplu pentru scoala la care profeseaza in Pitesti.
    Deci … face sport dar canta dumnezeieste vocal , din chitara …la pian si la vioara . Va dati seama cate calitati are acest om ? Iar ceea ce este mai important si de apreciat , este faptul ca a pregatit gratuit , la scoala unde este profesor de sport , serii intregi de elevi carora le-a descoperit talentul muzical .
    Fiica mea este unul dintre acesti copii , dansul a remarcat-o si inainte de cursuri sau dupa , au inceput sa faca pregatire , intai la chitara dupa care si vocal . Eu ca mama, nu mi-am dat seama ca fetita mea are o voce minunata , insa dansul a descoperit-o . :) Acum , fata este la liceu si totusi mai face ore de chitara cu domnul Stoica . Am inscris-o cu un colind la o bursa de 10.000 euro , pentru cursuri de canto … are inca mare nevoie sa isi dezvolte talentul . Speram sa avem noroc si sa fie selectata , iar tot meritul va fi al acestui om minunat !
    Multumesc lui Dumnezeu ca inca mai exista oameni cu suflet bun pe lumea asta !

    • Cristian Florea 17 Dec 2015, ora 11:19

      Wow, ce poveste.

      Mulțumesc!

  • Ciprian Lospa 15 Dec 2015, ora 20:36

    Vânzătoarea de la magazinul de lângă școală. Beam cam 3 energizante mari pe zi. și ea îmi tot repeta să nu mai beau. și eu beam. și am ajuns la spital, chestii, 2 luni de suferință.

    Pentru ea nu a contat că îi făceam vânzarea, ci faptul că nu era sănătos pentru mine. Amen!

    • Cristian Florea 17 Dec 2015, ora 11:20

      Mulțumesc pentru comentariu!

  • Georgiana 16 Dec 2015, ora 10:01

    Maverick-ul meu nici nu stie ca il privesc asa. E atipic si rar, dar e chiar omul care m-a angajat acum 10 luni si actualul meu „superviser”, sef, cum vreti sa-i spuneti. Un om care a avut rabdare si incredere in mine atunci cand credeam ca am esuat, si mai important – m-a incurajat sa dau ce am mai bun in continuare. Pe langa faptul ca si in prezent imi permite sa dedic jumatate din timpul alocat job-ului invatarii unui program nou si dezvoltarii personale, m-a ajutat sa devin o persoana punctuala, mi-a aratat cum sa-mi concentrez eforturile spre un tel, si cel mai important – mi-a oferit unul. Multumesc, V. ca ai aparut in viata mea atunci cand trebuia si nu m-ai lasat sa cad si sa renunt. Daca iau sticla va fi a lui cu siguranta! :)

    • Cristian Florea 17 Dec 2015, ora 11:22

      Ar fi fain să-i mulțumești oricum, fie că iei sticla sau nu. Sigur va aprecia. :D

      Mulțumesc pentru comentariu!

  • irina 21 Dec 2015, ora 11:24

    Pentru mine, Maverick poate fi Dacian Makszin, pentru ca este Omul care, oricand iti demonstreaza ca, in ciuda dizabilitatii si a discriminarii, se poate face performanta. Are 33 de ani si este din Cluj; imobilizat intr-un scaun cu rotile din cauza vaccinului de poliomielita de la varsta de 1 an. Cu toate acestea, Dacian Makszin este multiplu campion national si primul roman care s-a calificat la proba de tenis de masa in cadrul Jocurilor Paralimpice de la Londra (2012). In septembrie 2014, Dacian a reprezentat Romania la Campionatul Mondial de tenis de masa de la Beijing, iar acum s-a calificat la Jocurile Paralimpice de la RIO 2016! La Costa Rica Open, 16-19 decembrie 2015, Dacian Makszin si Petru Ifrosa au castigat medalia de argint la echipe.

    • Cristian Florea 21 Dec 2015, ora 14:19

      Wow. Mulțumesc!

  • Gabriela 21 Dec 2015, ora 11:31

    Mie mi-a venit în minte Mihai Dragoș, actual președinte CTR (https://www.facebook.com/mihai.dragos). L-am cunoscut în vremea când eram activă în mișcarea studențească și am lucrat îndeaproape cu el vreme de vreun an. De la el am învățat că să schimbăm lumea ne e mai la îndemână decât credem, că trebuie să fim încrezători în principiile noastre, să gândim pe termen lung, sustenabil. Că e un bun lider e de prisos să mai zic, iar modul său de lucru a inspirat întreaga comunitate academică și de tineret din România.

    • Cristian Florea 21 Dec 2015, ora 14:20

      Mulțumesc!

  • spi-oana 21 Dec 2015, ora 11:37

    Pentru mine este tata. Mi-a luat foarte multa vreme sa inteleg abordarea lui asupra vietii. Dupa ce am inteles toate astea, mi-am dat seama ca de fapt, asa ramai mult mai zen si mai relaxat. Tata a ales, cu foarte multi ani in urma (eu asa il stiu dintotdeauna), sa nu se mai incarce cu „Bad karma”-ul oamenilor din jur. Sa inlature de langa el toti oamenii negativi sau care ar face rau cuiva oricand ar avea nevoia. Apoi, a ales sa nu se enerveze pe toate rahaturile din viata de zi cu zi, pentru ca astfel ajungi sa te imbolnavesti de nervi si stomac prea devreme, iar asta nu este un lucru bun, pentru ca nu te mai poti bucura de familie.
    Astfel este omul cel mai calm pe care-l cunosc, care iti spune intotdeauna „lasa, fapta e facuta deja, sa vedem ce schimbam de acum incolo”, si cu care nu te poti certa vreodata pentru ca nu te baga in seama cand ai chef de cearta.
    Am abordat in ultimii 2 ani atitudinea lui, si pot sa spun ca este cea mai buna decizie pe care am luat-o, dupa ce am renuntat la orgoliu. Daca ma mai ambitionez sa fumez ca el, 2 tigari la cafea, sunt cea mai tare :D

    • Cristian Florea 21 Dec 2015, ora 14:31

      Îmi place abordarea asta a lui. :)) Pe undeva mi se potrivește și mie și înțeleg ce spui când zici că e cea mai bună decizie pe care ai luat-o.

  • Alex 21 Dec 2015, ora 12:34

    Intr-o oarecare masura, am intalnit mai multi Maverick. Mai multe persoane au avut ceva de spus de-a lungul timpului, m-au ajutat sa realizez, sa schimb sau sa fac ceva. Fie ca e vorba de viata, de hobby, de multe altele. Desi pare ciudat, as putea sa amintesc o fosta prietena. Da. Cu bune, cu rele, m-a facut sa realizez ca unele lucruri conteaza mai mult in viata decat ceva material. Ca o experienta desi tine putin comparativ cu un obiect, va ramane mult mai mult in memoria noastra si reprezinta un lucru de care iti poti aminti cu drag, oricand. Exemplele pot continua, dar concluzia este aceiasi. A fost, si inca este un Maverick. Acum as bea un whisky cu ea, impartasind povesti…

    In final… Sper ca prin cele spuse de mine, prin ajutorul meu, si eu sa fiu un Maverick pentru cineva. Stiu ca este un lucru bun si ca toti avem nevoie de sustinere sau ajutor la un moment dat in viata.

    Craciun fericit tuturor!

    • Cristian Florea 21 Dec 2015, ora 14:32

      Mulțumesc! Sărbători fericite și ție!

  • Calin 21 Dec 2015, ora 12:54

    http://calinbobora.ro/respect-domnule-dirigintenistor-mircea/ Cel mai TARE Maverick ;)

    • Cristian Florea 21 Dec 2015, ora 14:34

      Mulțumesc!

  • Ethel Wise 21 Dec 2015, ora 13:12

    Iulian Vacarean : un om pentru care nimic nu e prea greu cand e vorba sa ajute pe cineva. Cred ca daca s-ar strange toti oamenii atinsi de bunatatea lui, am putea inconjura Ecuatorul intr-o imbratisare stransa; limonada pentru copiii bolnavi, evenimente caritabile pentru cei aflati in nevoie, un festival al strazii ce aduce zambete de weekend, o casa deschisa (Matasari 17) pentru oricine are un proiect ce face lumea un loc mai bun, proiectele lui sunt atat de multe, incat nu le pot tine evidenta. Ca un spiridus neobosit, cutreierand orasul in lung si lat, unind oameni si initiative, indeplinind vise, Iulian face sa fie bine in Romania !

    • Cristian Florea 21 Dec 2015, ora 14:37

      Am citit multe despre Iulian și am rămas mereu plăcut impresionat de lucrurile pe care le face. :D Mersi!