„Tu o să fii un jurnalist foarte bun”. Eu nu cred.

jurnalismMultă lume are tendinţa să-mi spună că datorită activităţii mele de pe blog, am toate şansele ca în viitor să fiu un jurnalist foarte bun. Şi, sincer să fiu, cred că majoritatea bloggerilor primesc remarci de genul ăsta.

Eu nu cred că, dacă mi-aş dori să fiu vreodată jurnalist, aş fi unul prea bun, iar explicaţiile sunt destul de simple.

1. Pe blog poţi scrie cum vrei.

Dacă ţie, ca blogger, îţi vine să aberezi în 300 de cuvinte, poţi face asta. Jurnalismul impune nişte tipare cu care eu nu-s obişnuit şi, pentru moment, nici nu ştiu dacă aş vrea să fiu.

2. În jurnalism, un articol scris de tine, nu-i tocmai al tău.

Jurnalismul impune şi ceva intervenţii ale colegilor înainte ca materialul scris de tine să fie publicat. Nu spun că-i ceva rău în asta, dar mie îmi place ca părerea mea să fie doar a mea şi să fie exprimată aşa cum vreau eu.

3. Există jurnalist care să nu fie nevoit să scrie după cum i se dictează?

Iar aici nu vorbesc de tiparele jurnalistului, ci de preferinţele (politice, dar nu neapărat) ziarului sau ale revistei pentru care scrii, lucruri pe care ţi le impun şi ţie.

Bine, spun chestiile astea din punctul de vedere al unuia care nu a încercat niciodată jurnalismul, dar după cum se poate vedea din afară, meseria de jurnalism n-ar fi una care să-mi convină. Blogging-ul e mult, mult mai frumos.

Dar dacă aveţi voi altă părere, o aştept. :)

Lasă un comentariu

6 comentarii

  • Ana- 28 Aug 2012, ora 13:41

    iti dorim bafta , si vei fi bun pt ca esti ambitios! :)

    • Florea Cristian 28 Aug 2012, ora 15:46

      Mulţumesc mult! Deocamdată nu cred că vreau să fiu jurnalist, dar cine ştie?

  • Alex Mihăileanu 28 Aug 2012, ora 14:42

    Să-ţi răspund punctual:
    1. Pe blog poţi scrie cum vrei, în presă trebuie să urmezi nişte reguli care au sens (de la structurarea ideilor, la ce vrei tu,) dar care îţi permit, totuşi, să scrii cum vrei tu. Reguli pe care poţi să nu le urmezi dacă scrii texte de opinie, dar ăla nu se mai cheamă neapărat jurnalism.
    2. Jurnalismul NU impune intervenţia altor redactori pe materialul tău. Intervine editorul sau redactorul-şef dacă există neclarităţi sau formulări care nu prezintă un coerenţă sau nu explică suficient de bine o idee sau subiectul articolului. Intervin şi alţii în cazul unor articole mai ample, unde responsabilităţile sînt bine împărţite (de exemplu, un articol de fond despre suspendarea lui Băsescu ar putea fi scris de trei oameni – unul care ia reacţii de la Băsescu, altul care ia reacţii de la PDL şi un al treilea care ia reacţii de la USL; asta se întîmplă cînd, efectiv, un singur reporter nu poate să acopere toate informaţiile generate)
    3. De regulă, dacă nu scrii pe politic, unde trebuie să-ţi asumi nişte convingeri sau nişte compromisuri, ai libertate totală.
    Încearcă să treci peste ideile astea fixe. Jurnalismul chiar e o meserie frumoasă.

    • Florea Cristian 28 Aug 2012, ora 15:48

      Aşteptam, să ştii, părerea unui jurnalist. De-aia am şi zis, totuşi, că e doar părerea unuia care n-a încercat asta. Mulţumesc pentru comentariu!

  • Tematoru Nicu 28 Aug 2012, ora 23:51

    Sincer să fiu, mi-ar plăcea foarte mult această meserie pentru că sunt de părere că informația este cea mai puternică unealtă a omului modern. Cred că un bun jurnalist nu trebuie să se supună niciodată unui tipar atâta timp cât își face meseria cu plăcere, găsește subiecte bune și respectă codul deontologic al jurnalistului.

    • Florea Cristian 29 Aug 2012, ora 00:15

      Mie mi-ar plăcea să fac un curs de jurnalism. Măcar de curiozitate. :D