Astăzi a fost o zi specială, cel puţin pentru twittosfera românească. Întâi m-am trezit cum că jumătate din persoanele pe care le urmăresc au început să folosească hashtag-ul #canderamcopil, în care scriau amintiri din copilărie, limitându-se la 140 de caractere. Apoi toţi şi-au modificat avatarele, punându-şi câte-o poză cu feţele lor, la vârste fragede.
Aş fi participat şi eu cu drag la toată joaca asta de-a Twitterul, fix de ziua copilului, dar încă sunt şi mă simt copil. Ar fi absurd să petrec 1 iunie ca oamenii mari, dacă nici măcar major nu sunt. Îmi place să-i privesc, dar mă abţin când trebuie să le intru în joc, pentru că nu-i de mine, cel puţin nu încă.
Cu toate astea, mi-a venit în minte o frază pe care-o foloseam foarte des când eram mic. Avea rimă, suna bine, era mai ceva ca poeziile lui Eminescu. M-am mai gândit puţin şi mi-am mai amintit una. Pentru toate celelalte, există mastercard nu mai vrea mintea să mai lucreze.
Vă arăt ce-am găsit eu şi vă rog să facem o listă cu fraze faine din copilărie:
– „Împăcare, împăcare, fără nicio supărare. Dacă ne mai supărăm, luăm valiza şi plecăm.”
– „Cine pleacă la plimbare, pierde locul de onoare.”
Acum aştept şi de la voi câteva.
10,9,8,7,6,5,4,3,2,1… Cine nu-i gata il iau cu lopata!
=)) „Ai spart oalele si-ai mancat sarmalele” =)))))
iar aia cu cine pleaca la plimbare…pfa e epica…
si cea mai epicaaaa =)) a fost odata cand i-am zis mamei
” Pai imi iei aia, ca ne permitem” :)) =)))))))))))))) =)))))))))
Si mai era parca : „cine vine din razboi isi ia locul inapoi” :P
„Degetele mititele, ne jucam cu parul , sugem biberonul, stam ..” nu mai stiu ce urma
Erau faine „cantecelele” de ales. „Din oceanul pacific” „An dan de dizemane pe” „Pe o sfoara ..se-asta- o cioara..”
siiii cea mai de efect:
” Echete bechete tzucate me, ambus bambus domni me, ens pens pilam buf draus” =))
=)))))) eu nu intelegeam ce ziceam =)) da ziceam…
@Pavel da…stau si ma gandesc…si ii vad pe astia mici cu nush ce ben10 si alte kkturi…si ma gandesc..bre desi am 20 de ani…am avut copilarie pura…cand mergeam cu buni…la cules de porumb si m-am ascuns cu vara mea =)) nu stiu pe unde…ca buni ne culegea mure si =)) buni ne striga si noi radeam =)) (I miss granny :(( ) sau odata cand ne-am dus in padure dupa nu stiu ce =)) si eu m-am intors si am fugit pe langa dulai si pfu =)) ce s-a speriat buni :( Pacat ca s-a dus anul trecut…ca atatea mai avea sa imi zica :-<
2 mere, 2 pere, ce se da nu se mai cere.
Cine spune, ala este, ca magarul din poveste.
Am dam dez, dizi mani frez, dizi mani frez, dizi mani comparez, am dam dez.
Ploua, ploua, babele se oua. :)))
asta-mi aminteşte de: Ninge, ninge, babele se … linge
Bre, copil sunt si eu la 20 de ani. Dar imi aduc aminte de copilaria pura, ma bucura, ma emotioneaza, ma face sa fiu cu zambetul serios pe buze dupa mult timp.
Fraze: „Cine nu-i gata il iau cu lopata”
„Usturoi, usturoi ramai in butoi” …parca
Eu imi aduc aminte de „Te spun lu’ doamna”. Mi se pare geniala :))
La faza cu Cine pleacă la plimbare, pierde locul de onoare , ce mai luam scaunele colegilor …
Mai era ceva… stai ca vine… gata!
„ursulet de catifea, ce se da nu se mai ia”.
Nu sunteti normali :))
Ar trebui? sincer sunt foarte mandru de copilaria mea, a fost… unicata. Cand ma uit cum se distreaza astia de 7-12 ani acum… nici jumate nu stiu sa mearga pe bicicleta, nu mai au julituri in coate si pe genunchi, dar au bataturi la degete de la butonat, tot felul de desene scarboase… Ma bucur ca am prins acele vremuri. Cred ca generatia mea -am 16 ani acum- e printre ultimele de genul asta… cate amintiri nu am la casa bunicilor, pe strada in fata casei, la groapa cu nisip (nu aia pentru pisici) si tot felul de lucruri care nu pot fi luate si care ma fac sa zambesc oricand.
Parerea mea e ca nici generatia voastra nu a prins-o; tu poate da daca ai fost educat altfel, dar generatia voastra luata cu totul sigur nu. :P
Şi eu am prins tot ce spune Andrei. Suntem din aceeaşi generaţie.
Oricum, nu poate fi luată la general, pentru că sunt mulţi de vârsta mea care ştiu ce-i ăla fotbal de dimineaţă până seara doar dacă vorbim despre FIFA.
Am locuit si inca mai locuiesc la tara. Aici, lucrurile se intampla mai incet. Stiu ce e aia catarat in copaci, stiu ce e aia cazut cu bicicleta pe drum de piatra, stiu ce inseamna o intepatura de albina, stiu cum e sa scapi mingea la vecinu’ Vasile care ti-o da inapoi cu un cutit infipt in ea ca i-ai stricat zarzavatu din gradina, stiu cum e sa scapi o minge in fantana, cum e sa calatoresti pe coada carutei, „trenuletul” facut iarna cu sănii pe vai inguste… Am prins o groaza de chestii… etern memorabile.
Si mai era si aia cu „nu ma prinzi, nu ma prinzi, baba fara dinti”… si „unde esti chimiță? aici aici bădiță!” :))
Mi-am mai amintit una: „Avion, cu motor, ia-ma si pe mine-n zbor. Nu te iau ca esti mic si te cheama Polonic”
Hashtagul #canderamcopil a fost bestial !:)
Eu cand eram mai mic (caci copil inca sunt) obisnuiam sa stau singur acasa inca de la 3 ani. Si intr-o zi am sunat-o pe mama de pe telefonul fix sa-i zic ca am freba 38,9, si am mers singur, la farmacie, mi-am luat ce a trebuit, si m-am facut bine. :)
„Ursulet de miere, ce se da se cere!”
And the epic one: ” Manta mia! „
„Ursulet de catifea, ce se da nu se mai ia”
am zis deja mai sus:D
nu fusei atent, scuze
Si mai era si aia cu „nu ma prinzi, nu ma prinzi, baba fara dinti”… si „unde esti chimiță? aici aici bădiță!” :))
:)) era ceva de genu’ ,, Ploua,ploua,babele se oua…Ouale-s de cuc,babele se F…” :)) sau o expresie: ,,Tzurai,frate buca lu cu.u” sau la ascunsa ,,Ceapa ceapa stai in groapa!” si ,,Usturoi,usturoi, stai acolo in butoi” :)) DOAMNE CE VREMURI…MOMOASE! :* :))
eu nu mai auzisem nicio expresie din cele spuse de tine mai sus :)) din ce oras esti? poate zonele in care traim au influente diferite :-??