Adevărul doare…

… dar, totuşi, trebuie spus.

Mă uitam la articolul scris de allé în care a adunat o serie de persoane cu o însemnătate deosebită pentru întreaga lume şi a arătat că din epave se pot naşte genii.

Mă rog, probabil nu ăsta era mesajul, dar mă gândesc eu aşa … dacă ei aveau succes de la prima încercare mai exista vreo motivaţie? I don’t think so. Dacă nu era unul care să-i spună lui Elvis: „Băi dobitocule, lasă naibii treaba asta pe care tu o numeşti muzică pentru că nu e pentru tine şi treci la condus camioane ca să-ţi faci un viitor sigur” nu cred că mai era el geniul care a ajuns în cele din urmă.

Nu ştiu cum sunteţi voi, dar pe mine un şut în fund mă face să-mi dau seama că tocmai am făcut un pas înainte. Greşesc şi eu că doar de .. sunt om, dar o critică argumentată şi la locul ei întotdeauna este bine venită. Accept atât critici constructive cât şi impulsuri şi chiar dacă îniţial îmi par supărătoare, îmi voi da seama singur că, de fapt, e greşeala mea şi trebuie corectată, iar tu doar mi-ai atras atenţia. E spre binele meu!

Ar trebui cu toţii să fim conştienţi de asta. N-ar trebui să fugim de remarci care nu ne pică bine pentru că de cele mai multe ori sunt singurele care ne pot motiva îndeajuns. Am drepate?

8 Comments

  1. Skodaru 11 noiembrie 2009
  2. Neamtu' 11 noiembrie 2009
  3. Kris 11 noiembrie 2009
  4. Mihai 12 noiembrie 2009
    • Cristian Florea 12 noiembrie 2009
  5. Alexander 12 noiembrie 2009
    • Cristian Florea 12 noiembrie 2009
  6. Dexter 12 noiembrie 2009

Leave a Reply