În doza zilnică de Social Media am dat peste exprimarea din titlu, dar asta acum foarte mult timp. Îmi cer scuze că nu-mi mai amintesc cine a zis-o.
Vreau să conştientizăm puţin cât de mult ne expunem noi, bloggerii, în faţa lumii. Cel mai necitit blog din lume poate deveni într-o zi cel mai băgat în seamă, iar asta pentru simplul fapt că scrie ceva ce deranjează.
Fără pic de modestie, aş putea spune că sunt zilnic uimit de numărul de oameni care au auzit de Florea Cristian prin intermediul blogului. Şi vorbim de tot felul de oameni, de toate vârstele, de la adolescenţi, până la profesori. Majoritatea nu comentează pe-aici şi nici nu vor să spună cum au dat de mine, dar e de-ajuns să intre şi să vadă ce-am scris, iar eu mă declar mulţumit.
Am zis mulţumit, nu? Unii dintre voi probabil n-ar declara asta şi-ar prefera ca blogul lor să aibă mii de vizitatori, dar să nu ştie şi adulţii de el. De ce nu trăim într-o lume plină de copii, dacă tot mergeţi pe deviza asta? În plus, e vorba de munca voastră şi nu trebuie să lăsaţi pe nimeni s-o conteste. Dacă voi depuneţi suflet în ceea ce faceţi şi dacă scrieţi articole care să stârnească interes pentru cei de vârsta voastră, de ce n-ar putea să fie citite şi de cei mai mari?
Cât despre „Ai grijă ce scrii, că s-ar putea să ţi se întâmple”, fix aşa m-am simţit eu când am auzit de la un profesor că-mi citeşte blogul. Nu-mi era teamă că aş fi scris de rău despre el, dar nu eram sigur dacă textele mele se ridică la standardele la care s-ar fi aşteptat.
Atunci mi-am dat seama că atât timp cât eu sunt mulţumit de ceea ce fac şi din moment ce încerc să evoluez continuu, standardele la care se aşteaptă unii să mă ridic nu contează.
De-aia am început să fiu mai puţin speriat de faptul că poate afla nu ştiu cine de blogul meu şi să fiu mult mai atent când vine vorba de subiectele dezbătute pe blog, canalizându-mi forţele spre lucruri mai serioase decât mi-aş fi imaginat vreodată.
Aş putea mulţumi cuiva pentru modul în care scriu acum, dacă stau să mă gândesc mai bine.
Nu trebuie sa scrii pentru altii sau sa le placa altora…nu putem face sa ne placa toata lumea…cel mai bine sa facem pe acei putini care ne urmaresc sa ne placa asa cum suntem :)
Da, ai dreptate, dar de multe ori trebuie sa te faci placut. Daca nu urmareai asta, puteai linistit sa scrii in Notepad in loc sa scrii pe blog, am dreptate?
Prima persoane caruia trebuie sa ii multumesti esti tu. :)
Eu m-am apucat de scris, asa cum au facut multi altii. Nu-i un lucru iesit din comun. Le multumesc celor care m-au ajutat sa ma dezvolt si sa-mi pun anumite intrebari in legatura cu evolutia mea.
Eu cred ca esti la un nivel destul bun in privinta articolelor, facand comparatie cu unii mai vechi in blogosfera decat tine si cred ca ai idei destul de bune atunci cand scrii un articol. Intr-un cuvant, imi place felul in care scrii articole. Cat despre carcotasi nu ai de ce sa iti faci griji, atata timp cat tu esti multumit de ceea ce faci.
Multumesc pentru cuvintele frumoase! Sper sa fie din ce in ce mai bine, ca scopul nu-mi este decat sa evoluez