Ce se întâmplă cu apa care ajunge în canalizarea din București

Săptămâna trecută am fost alături de o gașcă de bloggeri la Stația de Epurare a Apelor Uzate de la Glina, să vedem și noi #CumSeFace epurarea apei care ajunge în canalizarea din București. Mi s-a părut interesant ce-am văzut acolo, așa că m-am gândit să-ți povestesc și ție.

Sincer, când am aflat că urmează să mergem la Glina, nu știam la ce să mă aștept. Adică nu m-am gândit niciodată la ce s-ar putea întâmpla cu apa care se scurge când fac duș sau când mă spăl pe mâini, ori cu toată cantitatea aia mare de apă care dispare în canal atunci când plouă. Ei bine, toată acea apă, din tot Bucureștiul, ajunge la Stația de Epurare de Glina (de întreținerea căreia se ocupă Apa Nova, dar care aparține Primăriei București). Acolo, apa este filtrată și redată naturii, lăsând-o să se scurgă în Dâmbovița.

Dar cum are loc procesul? Când ajunge la Glina, toată apa din București trece prin mai multe puncte de filtrare, numite grătare. Primul grătar se ocupă de colectarea obiectelor mari aruncate în canalizare. Și de-aici se scot și cele mai impresionante trofee: porci, kilograme întregi de pește, încălțămine sau chiar, la un moment dat, o șină de cale ferată. Pentru că avem și concetățeni obișnuiți să arunce în canal tot ce nu le mai trebuie, crezând că ele vor dispărea, pur și simplu.

Există mai multe grătare, cu orificii din ce în ce mai mici, care au grijă să prindă gunoaiele și să le dea la o parte. Apoi apa ajunge în niște decantoare, denisipatoare și separatoare de grăsimi, eliminând treptat cât mai multe impurități.

În final, pe lângă gunoaiele mari colectate la începutul procesului, rămân în urmă kilograme întregi de nămol. De fapt, ca să fiu exact, din epurarea apei uzate din București se strâng în fiecare zi aproximativ 300 de tone de nămol. O firmă colaboratoare Apa Nova preia acel nămol și-l folosește ca îngrășământ pentru culturile industriale (cum ar fi cele de rapiță). Dar e destul de costisitor. Am înțeles că aproximativ jumătate din bugetul unei stații de epurare se folosește pentru eliminarea nămolului.

Dacă îți plac statisticile, să știi că toată rețeaua de canalizare din București însumează 2350 de kilometri, iar volumul total de apă epurat și redat Dâmboviței în 2016 a fost de 255 de milioane de metri cubi. Mai mult, 55% din energia de care are nevoie Stația de Epurare de la Glina se produce acolo, prin înmagazinarea gazului care rezultă din procesul de deshidratare a nămolului. Ca să înțelegi mai bine ce-am văzut noi acolo, te invit să vezi două clipuri, unul făcut de Alex, unul de Ionela.

Stația de Epurare de la Glina funcționează din 2011. Deși lucrările au debutat în 1982, din cauza unor probleme a stat închisă până în 2011. Mi s-a părut încredibil să aud că toată apa aia murdară care se strânge acolo se vărsa direct în Dâmbovița (și apoi în Dunăre) înainte de anul 2011.

Am făcut și poze de before and after, ca să vezi care-i diferența dintre apa care vine și cea care ajunge în Dâmbovița.

Before (dar după ce au scos corpurile mari prin intermediul grătarelor)

After

În final, te rog să fii mai atent la lucrurile pe care le arunci la toaletă și să încerci să-i înveți și pe cei din jurul tău să fie mai responsabili. Deși la Glina se face totul super profi și automatizat (numai 13 oameni pe tură se ocupă de toată stația), cu cât avem mai multă grijă de natură, cu atât ne va fi nouă mai bine. În plus, sunt puține orașe în România care au o stație de epurare a apei uzate, așa cum e cea de la Glina (cred că numai vreo două sau trei).

P.S: Într-un episod următor, o să vorbim și despre cum se filtrează apa înainte să ajungă la robinetele bucureștenilor. Fiți pe fază. ??