După o pauză destul de lungă, astăzi am plecat din nou la Focşani cu trenul. După ce, cu calm, am reuşit să trec de aglomeraţie şi să mă aşez pe locul care era scris pe bilet, mi-am pus căştile şi am aşteptat plecarea trenului din staţie.
La un moment dat, am auzit o voce asemănătoare cu cea din metrou, numai că mult mai caldă şi mai prietenoasă:
– Bună ziua, doamnelor şi domnilor şi bine aţi venit în trenul IR 1651. Vom opri în staţiile: [completaţi voi cu nişte staţii aici]. Vă dorim călătorie plăcută!
Când am auzit „Bună ziua, doamnelor şi domnilor” aveam impresia că suntem anunţaţi de vreo defecţiune şi că n-o să mai plecăm de-acolo prea curând. Nu mă aşteptam ca cineva de la CFR să-mi spună „bun venit” în trenul lor şi nici să-mi ureze „călătorie plăcută”.
Ulterior a venit controlorul care, se pare, a fost mai educat decât toţi cei pe care-i văzusem până atunci. N-a uitat nici de „Bună ziua!”, nici de „vă rog” şi nici măcar de „Mulţumesc!”, ori de „Călătorie plăcută!”. M-am uitat în jur să văd dacă nu cumva eram la camera ascunsă şi cum nu se hlizea nimeni din vagon, am considerat că nu sunt.
Următorul şoc (în sensul pozitiv, bineînţeles) a fost când difuzoarele au început iar să vorbească:
– Urmează staţia Ploieşti. Vă mulţumim pentru că aţi călătorit cu noi!
Ştiu, unora dintre voi poate li se pare un articol rupt din filmele SF, dar vă garantez eu că nu este. Şi nu, trenul nu era unul internaţional, ca să putem spune că datorită acestui lucru s-au întâmplat cele de mai sus.
Azi am simţit pentru prima oară că merg cu trenul într-o ţară civilizată şi mi-a fost demonstrat că nu e complicat să fii politicos, chiar dacă eşti CFR.
Bănuiesc că a fost un intercity, nu? Practica asta e de mult pe CFR, de vreo doi sau trei ani chiar. Nu sunt cele mai grozave condiții posibile, întârzierile sunt cam mari uneori, dar în ultimii 5 ani am observat o schimbare în bine. Dar până departe, mai e mult!
Nu era Intercity, ci un Inter Regio. Nu ştiam că fac lucrul ăsta de mai mult timp, dar mi s-a părut incredibil că au făcut-o. Într-adevăr, mai e mult până departe, dar şi făcând paşi mici ajungi la destinaţie, chiar dacă întârzii puţin.
Nu mereu se întâmplă. Săptămâna trecută am mers cu Intercity de la Bucureşti la Braşov, şi nici n-am pomenit de aşa ceva. Plus de asta, practică ăştia nişte preţuri… cafeaua aia la pahar… 5 lei ?! Sincer? Dă-o dracu… că e făcută la ibric. Ce are?
Da, sunt conştient de faptul că nu întotdeauna e aşa, dar mă bucură să văd că măcar din când în când mai încearcă şi ei să se profesionalizeze.
Oamenii te fac sa te simti bine, nu trenurile.
Clarificare: Adica pasagerii si controlorii, prin atitudinea lor, creeaza 90% din buna dispozitie a unei calatorii.
Nu chiar 90%, dar undeva la 60%. Că degeaba pasagerii şi controlorii sunt de treabă dacă în tren sunt -5 grade. Sau 41. :))
Pai daca faci aproape 4 ore pe traseul Bucuresti – Focsani, macar sa ne tina de vorba frumos si sa avem senzatia ca trece timpul mai repede :)
Bine, asta nu inseamna ca nu apreciez bunul lor simt si manierele de care zici ca au inceput sa dea dovada, sper sa-i tina o vesnicie.
Din pacate pt mine, timpul este mai vital in ce priveste transportul.
Mie-mi place pe tren că pot sta pe laptop în tot timpul ăla, sau pot citi. Şi nu-l consider timp pierdut. Iar dacă mai sunt şi oamenii de treabă, cu atât mai bine.
Multi nu realizeaza dar in ultimii 5 ani tara noastra si populatia ei (o parte din ea, din ce in ce mai multi cu fiecare zi) se indreapta catre civilizatie. Nu stiu voi dar eu sigur am observat schimbari. Zone sau chiar cartiere din Bucuresti cel putin, acum cativa ani erau jalnice, mizere si de cele mai multe ori chiar iti era frica sa mergi pe acolo, acum putine sunt zonele astea. Toata lumea arunca gunoiul pe jos, acum doar unii mai arunca. Exemplele pot continua.
În legătură cu Bucureştiul nu mă pronunţ, că stau acolo din octombrie, dar per total mi se pare şi mie că am evoluat. Mergem greu, dar e bine că ne mişcăm, totuşi.
o evolutie este, dar nu ne putem compara cu vestul nici 10%. poate doar la vegetatie…natura.
am un prieten care e in belgia. face 3 minute pana la mare si 15-20 de minute pana la munte cu trenul…
noi 4,5 ore de la bucuresti la focsani…
Or să vină şi vremuri mai bune. Bine că se lucrează la asta. :D
Eu cred ca tu ai nimerit in Orient Express. :))
Nu ştiu unde am nimerit, da’ tare bine a mai fost. :))
Mi s-a intamplat si mie o data pe aceeasi ruta. Putin uimit, ca si tine m-am asteptat sa aud din momentul acela, in toate trenurile; dar nu. Amabilitatea controlorilor am intalnit-o des, atunci cand nu merg „cu nasu”.
Amabilitatea depinde uneori şi de om (aici cred că le este, oarecum, impus să fie amabili). Sper să mai nimeresc trenuri din astea, cu toate că ştiu că-s foarte puţine în România.
…. iar la peron organele de mentinere a ordinii si linistii publice , tot cu zambetul pe buze ………….
Nu întotdeauna. Nu toţi sunt de treabă, ca tine.
Important e ca ai observat tu schimbarea in bine, altul poate n-ar fi bagat de seama. Daca am fi mai atenti cu totii… cine stie. :)
Eu mereu sunt atent la detaliile de acest gen. Bine-ar fi să fie mai mulţi aşa.
Nici nu ştiam că în trenuri se poate vorbi în difuzoare. Ca în metrou! Cool!
Îţi dai seama că nici eu nu ştiam. Noroc cu întâmplarea asta.