17 august update: O să-mi fac un obicei din a participa la Triathlon Challenge
Modestia
Într-o seară de vară mult prea călduroasă ca să vă pot spune cum a fost, eram la o bere cu doi prieteni. După ce a desfăcut eticheta berii din care sorbea, unul dintre ei a observat nişte punctuleţe undeva în partea de jos a sticlei.
– Ce-or fi cu punctuleţele astea, Braille-style?
Mă uit pe sticlă, le aveam şi eu.
– Nu ştiu, zic, dar promit că mă interesez.
Despre punctuleţele astea e vorba, ca să ştim de unde pornim:
Am observat că se află pe mai toate sticlele pe care le găsesc prin casă, deci nu doar berea e vizată aici. Oricum, după ce-am răsfoit puţin internetul, am ajuns la concluzia că nimeni nu ştie exact la ce-s bune, dar că există mai multe teorii, unele mai plauzibile decât altele.
1. Ar putea fi o inscripţie care ar ajuta la determinarea tipului de sticlă folosit. Adică la sfârşitul liniei de producţie, când sticlele sunt pe axul acela care le transportă, o maşinărie se foloseşte de numărul de punctuleţe şi de distanţa dintre ele ca să-şi dea seama din ce fel de nisip este confecţionată acea sticlă. Iar dacă sticlele se întorc pentru reciclat, maşinăria o să ştie cum să le categorisească. Totodată, dacă există ceva probleme cu vreun recipient, producătorii or să ştie din ce fel de nisip a fost făcut şi or să ia măsuri imediat (eventual vor retrage de pe piaţă toată linia de producţie).
Din punctul meu de vedere, chestia asta e cam puţin probabilă, dar cum nu mă pricep la sticle, nu prea-mi permit să mă pronunţ.
2. Ar putea ajuta maşinăriile care sunt folosite pentru a umple sticlele să-şi dea seama cât lichid să pună în ele.
Din punctul meu de vedere, asta ar fi o explicaţie destul de plauzibilă, cu toate că eu am impresia că ar fi mai uşor ca maşinăria să fie setată pentru o anumită cantitate şi gata, că sticlele de bere sunt doar de 500 ml şi 330 ml, deci n-ar varia cantitatea de foarte multe ori.
3. Ar ajuta maşinăriile să-şi dea seama de câte ori a fost folosită o sticlă.
Din punctul meu de vedere, nici chestia asta nu-i prea plauzibilă. Ridicăturile alea, sau punctuleţele, cum vreţi voi, se fac în timpul în care sticlei i se dă formă. Dacă o sticlă se întoarce în fabrică îi mai pun un punctuleţ fără s-o mai topească?
Voi de ce credeţi că sunt punctuleţele alea acolo?
8 Comments
Sa fie din cauza „tiparului”,caci astea nu cred ca sunt „suflate” individual. :)
Or fi din cauza tiparului, da’ care o fi motivul pentru care exista?
4. ar ajuta pe bautori sa-si dea seama cit de mult au baut! :))
Asta ar fi cea mai plauzibilă. :))
Până acum m-a preocupat mai mult interiorul sticlei de bere, dar dacă e să-mi dau cu părerea, mă gândesc că e un sistem de sporire a aderenţei sticlei în timp ce aceasta este transportată pe banda maşinii automate de ambalare. Oricum, în momentele în care nivelul lichidului din sticlă ajunge în vecinătatea bulelor nu cred că mă voi întreba vre-odată dacă acestea au vre-o utilitate :))
Interesantă alternativă. Ar fi destul de plauzibilă. :-?
Hmmm, buna intrebare! Nu m-amgandit niciodata la asta!
Dar acum te poţi gândi şi ne poţi spune şi nouă ce crezi.