Poate într-o zi vrei să te urci pe Ceahlău. Uite câteva informaţii ajutătoare

Dacă mă urmăreşti pe Facebook, sunt sigur că ai văzut deja pozele publicate #priNeamt. Dacă nu, o să le vezi acum. Dar fie că le-ai văzut sau nu, hai să-ţi spun cum a fost urcarea şi coborârea pe Ceahlău, pentru că printre altele, în vizita în judeţul Neamţ, am urcat împreună cu vreo 50 de bloggeri până pe Vârful Toaca (1904 metri) din Masivul Ceahlău, am dormit o noapte acolo (la Cabana Dochia), apoi am coborât.

Traseul cu piciorul a pornit de la Durău. Am fost cazaţi la Hotel Bistriţa, despre care vreau să spun înainte câte ceva. Am fost primiţi cu pălincă, afinată şi pâine cu sare. Bloggerii din străinătate au fost foarte încântaţi de gustul afinatei noastre şi s-au speriat de tăria pălincii. :)) Am avut norocul să stau într-un apartament VIP, cu jacuzzi într-una dintre băi (asta ca să ştii că poţi găsi şi aşa ceva dacă te cazezi acolo). În plus, oamenii au fost destul de deschişi încât să ne pregătească sala de conferinţe ca să vedem meciul României cu Grecia (ne-au lăsat să bem şi bere acolo), iar în ultima seară am aflat că la subsolul hotelului se ascunde un club, ale cărui uşi au fost deschise special pentru noi, cu un DJ adus din afara oraşului. Am aflat, printre altele, că orice turist poate profita de luxul de care am profitat noi. N-am fost noi mai cu moţ. :D

Încheiem momentul sponsorului şi revenim la ale noastre: Hotel Bistriţa e foarte aproape de locul de plecare. De ştiut ar fi că din Durău până sus, în vârf, sunt două trasee: unul pe la Cascada Duruitoarea (marcat cu o Cruce Roşie), altul pe la Fântănele (marcat cu o bandă roşie, verticală). Noi am urcat pe la Duruitoarea şi-am coborât pe la Fântânele.

Am pornit, aşadar, de la Durău până la Cabana Dochia (unde aveam să şi dormim o noapte), pe traseul care ne ducea pe la Cascada Duruitoarea. Traseul are aproape 8km, poate fi făcut în vreo 4 – 5 ore, conform indicaţiilor date de ghid. Noi (adică eu, Roxana, Ariel, Corina şi Viorica), am ajuns în 3 ore şi jumătate, fără să avem vreun antrenament special sau să ne grăbim. Deci oricine ar putea urca pe-aici, dacă are destulă voinţă.

Traseul ales la dus este puţin mai lung decât cel pe care ne-am întors, doar că undeva la mijlocul său se află Cascada Duruitoarea, pe care n-am vrut s-o ratăm.

Traseul mai complicat a început abia de după cascadă (urcările au început să fie puţin mai abrupte), doar că tot atunci au început să apară şi peisajele pozabile (există cuvântul ăsta?). Nu mă pricep la fotografie, dar am reuşit să surprind câte ceva. :D

După cascadă mi-am dat seama şi cât de importanţi sunt bocancii în urcarea asta, pentru că aveau talpa tare şi reuşeau să mă protejeze cum trebuie. Tot atunci am început să simt şi nevoia de a bea ceva şi de a mânca ceva. Deci dacă pleci pe traseul acesta, neapărat să ai apă la tine (sau bere, dar nu mai mult de una, că tre’ să fii în stare să ajungi sus, totuşi :))) şi ceva de ronţăit.

Iar când am ajuns sus, aproape de Cabana Dochia, am dat de peisajul ăsta.

În drum spre Cabană, am mai pozat câte ceva:

Am stat şi ne-am odihnit până când a venit toată lumea, apoi am plecat spre Vârful Toaca. Este vreo jumătate de oră de mers între Vârful Toaca şi Cabana Dochia. Urcarea se face direct pe stânci la un moment dat, dar, ca şi până acum, fără antrenament special sau experienţă poţi să-l dovedeşti. Vârful Toaca e al doilea cel mai înalt vârf din Masivul Ceahlău, după Vârful Ocolașul Mare.

După urcarea pe Vârful Toaca, am stat peste noapte la Cabana Dochia, ca dimineaţă să ne întoarcem la Durău pe traseul celălalt, pe la Fântânele. Coborârea ne-a luat numai vreo 2 ore, dar mi s-a părut mai grea decât urcarea, pentru că a trebuit să stau mereu cu muşchii picioarelor încordaţi. Şi am simţit 3 zile febra musculară. :))

După cum vezi, am încercat să vorbesc mai puţin şi să pun mai multe poze. Aşa a fost şi urcarea: cu multe poze, pentru că am avut ce poza. Apropo de asta, Dragoş a făcut un timelapse excelent cu 5500 de fotografii.

Sigur o să mă mai întorc pe Ceahlău. Nimic nu se compară cu sentimentul pe care-l ai după ce ajungi sus şi-ţi dai seama că ai făcut asta singur, fără să te fi ajutat de vreun mijloc de transport.

5-11 septembrie 2014. Tot ce-a fost de văzut #priNeamt – ediția a III-a a celui mai important eveniment dedicat promovării în mediul online a unui județ din România. Află mai multe detalii pe http://goo.gl/Lw8mzy
Organizator: Eventur Bucharest. Powered by Petrom Romania. Parteneri principali: Autoritatea Națională pentru Turism, Consiliul Județean Neamț, Primăria Piatra Neamț, Hotel Bistrița din Durău, Blue Air și Autoboca Rent-a-car.