Două proiecte care contribuie la conservarea naturii din țara noastră

wwf - conservarea naturii - cea mai veche ruta feroviara montana din RomaniaÎn trenul Oravița – Anina, care parcurge în 2 ore cei 34 de kilometri ai celei mai vechi rute feroviare montane din România, timpul și spațiul capătă brusc o altă dimensiune. Din vagonul construit în 1930, lângă soba de la clasa a II-a, intri la un moment dat în „Sălbăticie”, un loc în care orice amintire urbană piere în fața frumuseții naturii în stare pură.

Zona Cheilor Nerei e locul care te ajută să înțelegi și să cunoști mai bine implicarea celor de la WWF România în conservarea naturii. Oamenii de la WWF nu au meserii, locuri de muncă, concedii sau program de la 9 la 5. Ei au o viață dedicată mediului, iar proiectele lor nu se reduc la a bifa niște task-uri pe o listă. E vorba despre o imensă pasiune pentru conservarea sănătății naturii.

WWF România face foarte multe lucruri în țara noastră, dar azi ne oprim atenția către două proiecte derulate cu ajutorul Programului de Cooperare Elvețiano-Român. Vorbim despre „Sălbăticia din Carpați, bogăție pentru oameni” și „Măgura Zimbrilor, laborator de inovație pentru natura sălbatică”.

Sălbăticia din Carpați, bogăție pentru oameni

E foarte greu să cuprinzi în cuvinte toate lucrurile pe care „Sălbăticia din Carpați, bogăție pentru oameni” a reușit să le realizeze în România din 2013 și până acum, dar dacă e să concluzionăm, programul a avut două direcții importante:

  1. O rețea funcțională de zone de sălbăticie pe teritoriul a cinci arii protejate din Munții Carpați din Sud-Vest-ul României, pe o suprafață de peste 300.000 de hectare. Este una dintre ultimele și cele mai bogate zone de acest gen din Europa și, după cum vedeți, ea se află în țara noastră;
  2. Activarea comunităților locale și educarea lor în protejarea și dezvoltarea zonelor.

Dincolo de zecile de workshop-uri și training-uri, strategii pentru zonele de sălbăticie întocmite alături de parteneri, sute de activități și multe ore de cercetare, cuvântul cheie ce a stat la baza proiectului a fost „armonie”, între imensa bogăție a Carpaților și dezvoltarea comunităților locale prin ecoturism, între natura sălbatică și dezvoltare sustenabilă și, bineînțeles, între om și natură.

wwf - conservarea naturii

Proiectul „Sălbăticia din Carpați, bogăție pentru oameni” e cofinanțat printr-un grant din partea Elveției, acordat prin Contribuția Elvețiană la Uniunea Europeană extinsă și implementat în parteneriat cu WWF Elveția, Asociația pentru Ecoturism România, ONG Ecotur Sibiu și Fundația Pro Park pentru Arii Protejate pe o perioadă de 3 ani. Titlul original al proiectului este „Southwestern Carpathian Wilderness and Sustainable Development Initiatives”.

Măgura Zimbrilor, laborator de inovație pentru natura sălbatică

Dacă ajungi spre Armeniș, un sat aparent banal din Banat, pe marginea drumului european, fix la intrarea în sat, găsești Centrul de vizitare, locul în care înțelegi că „natura sălbatică nu e doar povestea unor ONG-iști pasionați”, cum spune Oana Mondoc, Managerul proiectului. Aici e locul în care, cu ajutorul hologramelor și al instalațiilor high-tech făcute de Modulab, descoperi povestea în timp real a repopulării cu zimbri a Munților Țarcului.

wwf - conservarea naturii - Georg MessererFoarte aproape, în satul Feneș, se află Stația de cercetare, unde tineri din toată Europa vin să facă practică în cadrul proiectului de refacere și conservare a vieții sălbatice. Georg Messerer, sau „Neamțu’”, cum îi spun copiii din sat, coordonează de 2 ani stația de cercetare care își are sediul în fostul cămin cultural al satului. A venit ca voluntar pentru 3 luni, dar s-a îndrăgostit iremediabil de proiect și de atunci își tot prelungește șederea. Datorită proiectului, acele locuri sunt acum casă pentru 50 de zimbri. Până în 2020, alte 100 de exemplare venite din nordul Europei li se vor alătura în cadrul programului „Rewilding Europe”.

Proiectul „Măgura Zimbrilor, laborator de inovație pentru natura sălbatică” este realizat de către Asociația WWF Programul Dunăre Carpați România în parteneriat cu Asociația locală Măgura Zimbrilor, Primăria comunei Armeniș și Modulab, pentru o perioadă de 18 luni. Acest proiect este cofinanțat printr-un grant din partea Elveției prin intermediul contribuției Elvețiene pentru Uniunea Europeană extinsă.

foto: Adrian Scutariu

Acest articol este realizat în cadrul unei campanii de promovare a proiectelor finanțate prin Programul de Cooperare Elvețiano-Român. Celelalte articole din cadrul campaniei pot fi citite aici. Pentru a întâlni mai multe povești de succes implementate cu ajutorul programului, hai la ONGFest Civic Break, pe 17 și 18 iunie în București, în Parcul Herăstrău.