Am vizitat Liceul Samus, locul unde copiii cu deficiențe sunt pregătiți pentru viață
S-a lansat topul din 2017 al celor mai active branduri din social media românească
Astăzi vreau să-ți povestesc puțin despre Răzvan Popescu, directorul coordonator al proiectului „Delfini și oameni” și biolog la Oceanic Club Constanța. Răzvan își petrece fiecare zi studiind animalele marine și nu de puține ori își început ziua într-o barcă, iar ședințele sunt pentru el vizite la delfini. Îi studiază de mulți ani și este unul dintre acei oameni despre care auzi în media că fac lucrurile pozitive să se întâmple. Așa se face că, acum, oameni ca mine sau ca tine se pot avânta în larg să vadă delfinii sălbatici în mediul lor natural.
În anul 1940 existau 2 milioane de exemplare de delfini în Marea Neagră, număr care s-a redus până în prezent la câteva sute de mii. Un adevărat semnal de alarmă, care le-a atras atenția lui Răzvan și a celorlalți oameni de specialitate. „Într-o primă fază, 5 ani de zile ne-am ocupat de investigațiile cauzelor pentru care mor cetaceele în zona costieră românească. Una dintre principalele cauze a fost ceea ce presupune activitatea de pescuit, uneltele fixe care reprezintă o capcană pentru foarte multe dintre aceste cetacee. Trebuia să găsim o soluție”. Și au găsit-o.
Se numește „dolphin-watching” și de obicei se întâmplă în țări dezvoltate, precum Islanda, Italia, Franța sau Grecia. La noi se practică de puțin timp și atrage un număr din ce în ce mai mare de turiști. Ideea s-a dovedit o modalitate sustenabilă de a capta atenția oamenilor asupra mediului marin, iar cel mai important aspect a fost schimbarea care s-a produs la nivelul comunității locale.
Este vorba despre pescarii care au crescut învățând să pescuiască de la părinți și bunici, o practică transmisă din generație în generație și care pentru mulți este singura sursă de venit prin aceste locuri. Proiectul „Delfini și oameni”, cofinanțat prin Programul de Cooperare Elvețiano-Român, a oferit acestora o alternativă de a-și câștiga traiul fără a mai risca viața delfinilor care populează adâncurile Mării Negre. Acum, pescarii implicați în proiect sunt cei care pun la dispoziția turiștilor bărcile și abilitățile de navigatori, în timp ce echipa lui Răzvan este puntea de legătură între ei și companiile care organizează team-buildinguri sau agențiile de turism.
Dolphin-watching reprezintă o practică populară de ecoturism la nivel mondial, mai ales că reprezintă mai mult decât niște fotografii cu delfini sărind din apă. Prin intermediul dolphin-watching-ului, oamenii au șansa să înțeleagă cu adevărat importanța acestei specii în ecosistem, să observe comportamentul cetaceelor și să se recreeze fără să intervină în decursul natural al vieții marine. Chiar dacă în țara noastră proiectul a fost o premieră, până în prezent a atras în jur de 300 de turiști, media pe barcă pentru un sezon.
Ne-am alăturat și noi celor care vin aici și ne-am convins pe propria piele ce înseamnă să îți începi ziua înconjurat de delfini care înoată jucăuș înspre linia orizontului. Însă, ceea ce ne-a impresionat cu adevărat a fost că am văzut cum inițiative ca cea a lui Răzvan reușesc să crească o comunitate unită în jurul unei idei și să atragă pescari cu experiență într-un proiect unic în România. Iar dacă dorești să afli mai multe informații despre cum poți vedea delfini în Marea Neagră, te invit să-i contactezi pe cei de la Oceanic Club Constanța.
Proiectul „Delfini și oameni – Dolphin watching, o alternativă durabilă de dezvoltare” a fost realizat de către S.E.O.P.M.M. Oceanic-Club pentru o perioadă de 20,5 luni. Proiectul a fost co-finanțat printr-un grant din partea Elveției prin intermediul Contribuției Elvețiene pentru Uniunea Europeană extinsă.
foto: Adrian Scutariu
Acest articol este realizat în cadrul unei campanii de promovare a proiectelor finanțate prin Programul de Cooperare Elvețiano-Român. Celelalte articole din cadrul campaniei pot fi citite aici. Hai și tu să îi cunoști pe oamenii care construiesc o Românie mai responsabilă, pe 17 și 18 iunie, în Parcul Herăstrău din București la ONGFest Civic Break.
2 Comments
Tot e bine că aud de la tine de această initiativă! De parcă n-aş locui în Constanţa!
Veștile bune circulă mai greu, uneori. :D