Azi am trecut pe la farmacie. Nu ştiu cum se întâmplă, dar de cele mai multe ori, când sunt mai multe cozi iar eu trebuie s-o aleg pe una, mă aşez la cea care merge cel mai greu.
Când am ajuns eu, la un ghişeu erau 3 persoane, la celălalt încă 3, iar la ultimul o singură persoană. Orice om normal la cap (cred) se aşază la casa cu cele mai puţine persoane, exact cum am făcut şi eu.
Din păcate, bătrânul din faţa mea venise să ia o reţetă pentru el, una pentru soţia lui şi să mai întrebe altele despre sănătatea sa. Aşa am ajuns să stau 40 de minute la o coadă cu un singur om, în timpul în care celelalte două mergeau brici.
La un moment dat, intră in farmacie un tip cu ochelari de soare, cu o ditamai burta, cu un stil de-a mesteca gumă de parcă n-ar mai fi mestecat nimic de ani de zile şi cu un mers din ăla crăcănat, de şmecher. S-a apropiat de ghişeu cu o reţetă în mână şi a început să-i explice doamnei ce doreşte, fără a-şi da ochelarii de soare jos, ca nu cumva să se facă soare în farmacie şi să-l prindă pe el nepregătit.
La celălalt ghişeu, apare un ţigan bătrân cu un copil cu handicap după el şi, în timp ce căuta reţeta pe care să i-o dea doamnei, îl certa pe copil, spunându-i că-l duce înapoi la spital dacă nu-i cuminte şi că le spune părinţilor tot ce-a făcut el.
Găseşte reţeta, o înmânează, iar din spatele monitorului se aude o voce care spune:
– 5 lei şi 25 de bani. O cumpăraţi?
– Nu pe toată. Daţi-mi, vă rog, jumătate. Sau cât puteţi să-mi daţi de 2,5 lei. Trebuie să-mi dea părinţii lui bani de medicamente, iar mai mult de 2,5 lei n-am la mine.
Burtosul cu ochelari de soare se întoarce spre el, ridică uşor ochelarii, se scotoceşte în buzunare şi, spre uimirea întregii farmacii, îi înmânează o bancnotă de 10 lei:
– Ia, dom’le. Cumpără toată reţeta.
Bătrânul a fost surprins de gestul omului (toţi eram surprinşi, dar el era cel mai), iar prima reacţie a fost:
– Stai, domnule, că nici nu ne cunoaştem. De ce?
– Lasă, ia banii şi nu-ţi mai pune atâtea întrebări.
Apoi a urmat o serie de mulţumiri, aşa cum era de aşteptat.
Concluzia celor 386 de cuvinte pe care tocmai le-ai citit cred că o poţi găsi şi singur.
Într-adevăr, un gest deosebit de la o persoană de la care nu te-ai fi așteptat. Din păcate, societatea noastră este construită pe acest principiu al superficialității: judecăm fără să cunoaștem, etichetăm și stigmatizăm. Am trecut și eu prin tot felul de situații în perioada în care purtam plete, pentru că, nu-i așa, a purta plete te face automat un membru absolut oribil al societății pentru că nu ai un aspect îngrijit (ceea ce e absolut relativ, mai ales având în vedere percepția majorității despre acest aspect) și pentru că ești și rocker (alt mare defect pe care îl poate avea o persoană). Și cu siguranță îți amintești serile de vară cu skate-ul când unii oameni aveau impresia că vom devasta orașul cu plăcile alea nenorocite. Așa-s oamenii! Oricum, bravo burtosului și…să învățăm ceva din fapta lui!
Mie îmi venea să mă duc la el şi să-i strâng mâna. Să fi văzut ce feţe aveau farmacistele când s-a întâmplat asta. Cred că nici ele n-au mai văzut vreun caz asemănător.
Deci se poate :)
Deci da. Şi sper ca articolul meu să ajungă la tot mai mulţi oameni, ca să vadă cu toţii că se pote.
Da, aparentele inseala mult, de-asta nu e bine sa fim superficiali cand vorbim despre oameni.
Mi-a placut tag-ul „ghertoi” :)))
:)) Chiar înainte să dau publish mi-a venit în minte să pun şi tag-ul ăsta.
Ochelaristul a scos banii dintr-un gest de superioritate. Facand un gest frumos(filantropic) a atras simpatia celorlalti si s-a mai si pus bine cu divinitatea (asta in mintea lui rigida si limitata). Totul cu numai 10 lei(+TVA). Aveti dreptate, aparentele insala, iar in cazul de fata v-ati inselat si voi.
Nu ştiu dacă în cazul de faţă e important motivul pentru care a făcut gestul, cât e important gestul în sine.
Foarte frumos! Asa doreste si Domnul Hristos, sa ne ajutam unul pe altul!
Jesus Christ!!!!!!
Andreea, Dumnezeu nu exista. Ce parere ai de ideea asta?
Hai să nu intrăm în polemici din astea, că n-are rost. E dreptul Andreei să creadă în Dumnezeu aşa cum e şi dreptul tău să nu crezi, dar asta nu înseamnă că trebuie să ne contrazicem pe tema asta. Articolul era despre cu totul altceva.
Tocmai cand devenea interesanta discutia…
Buna, Mimi! Daca vrei sa vorbim, iti las id-ul meu, dar nu stiu daca am voie sa-l pun aici. Totusi il pun : givemewingstfly. Poate sa ma adauge oricine doreste, nu ma supar.
Dumnezeu sa te binecuvinteze!