Cum e asta cu publicitatea pe spatele cărţii de vizită?
Pasiunea presupune puţină nebunie. Sau de ce am alergat 80km în 7 zile
Nu mă întreba de ce îţi scriu această scrisoare. Citeşte-o pur şi simplu, iar dacă după ce o termini de lecturat vrei să schimbi ceva, te rog s-o faci. În acest moment, pentru mine, nu contează ce studiezi. Nici în ce an eşti sau câte restanţe poţi număra. Contează doar ce poţi tu, ca om, să faci. Pentru tine şi pentru societatea în care trăim.
Scuză-mă, am început greşit, tu mai crezi că se poate schimba ceva în societatea noastră? Eu cred că oamenii care n-au speranţă sunt nişte oameni plictisitori, fazi, care trăiesc doar ca să consume, fără să aibă vreun scop. Tu ce scop ai în viaţă, apropo?
Eu îţi propun să fii egoist. Atât de egoist încât să faci ceva pentru societatea asta, ca peste ani să te baţi cu pumnul în piept şi să spui că tu ai pornit schimbarea. Atât de egoist încât să încerci să înveţi cât mai multe, din diverse domenii, ca să le araţi celorlalţi că e atât de uşor să stai în pat şi să toceşti materia de la facultate, încât ai hotărât să mai faci şi altele pe lângă.
Gândeşte-te, te rog, la avantajele pe care ţi le aduce o societate în care tu schimbi lucrurile. Şi în care îi îndemni şi pe cei din jurul tău să schimbe, la rândul lor, ceva. Gândeşte-te la oamenii care se vor bucura de schimbările pe care le faci tu şi care vor avea o viaţă mai frumoasă datorită ţie. Şi la cei cărora le vei reda speranţa.
Gândeşte-te că o să fii eroul generaţiilor de după. O să fii cineva. O să fii cel care îi inspiră pe cei din jur făcând ceea ce-i place. O să fii cel care o să demonstreze că atunci când vrei să schimbi ceva, vârsta nu contează. O să fii mai mult decât un student care şi-a tocit coatele pe băncile facultăţii, în încercarea de a scoate note cât mai bune la sfârşitul fiecărei sesiuni.
Ai văzut şi tu cât de ciudată este lumea asta. Ai văzut şi tu că o diplomă nu-ţi asigură un loc de muncă. Probabil i-ai văzut şi pe cei care au hotărât să-şi ia viaţa în propriile mâini şi să-şi înceapă singuri o afacere. Ei sunt cei care, în loc să se plângă de situaţia rea a României, au căutat soluţii.
Caută şi tu soluţii. Ideile tale, soluţiile, ele îţi asigură viitorul, nu o diplomă emisă de o facultate după 3 – 4 ani de învăţat pe rupte. Totul în jurul tău se schimbă, iar tu trebuie să te adaptezi. Dacă tot încerci să te adaptezi, de ce să nu contribui la schimbare?
Acum poate te întrebi cine sunt eu ca să-ţi dau ţie sfaturi. Sunt tot un student, ca şi tine. Sunt unul care a încercat să schimbe lucrurile încă de când era în liceu şi care vede şi acum beneficiile eforturilor depuse. Sunt unul care a făcut un oraş întreg să zâmbească şi care mai primeşte şi acum feedback-ul încercării de atunci. Unul care, datorită implicării active în comunitate, a cunoscut nişte oameni deschişi şi inimoşi, dispuşi să-i îndeplinească, necondiţionat, un vis. Sunt unul care, ajutând un spital, şi-a depăşit limitele.
Nu sunt aici ca să-ţi spun ce să faci, pentru că sigur ştii mai bine decât mine ce vrei de la viaţă. Sunt aici ca să-ţi amintesc faptul că, pe lângă ocazia de a învăţa, studenţia îţi oferă mult mai multe, iar tu trebuie să profiţi de asta, pentru că beneficiile eforturilor de acum ţi se vor întoarce înzecit.
5 Comments
Asta ar trebui sa fie deviza oricarui elev, student samd. Multi nu inteleg ca fara munca si fara perseverenta nu se ajunge nicaieri, asteapta sa le pice ceva si se multumesc cu ce primesc.
Eu sper să înveţe toţi cei care citesc acestarticol câte ceva din el. Dar depinde doare de ei…
Mi-a plăcut foarte mult articolul tău, ar fi fost fantastic să-l fi citit în studenţie pentru că acum am senzaţia că am fost doar „un student care şi-a tocit coatele pe băncile facultăţii, în încercarea de a scoate note cât mai bune la sfârşitul fiecărei sesiuni”. M-au ajutat şi rezultatele obţinute, nu pot să neg, dar cred că implicarea în mai multe activităţi ce nu ţineau de facultate şi note mai puţin bune ar fi fost reţeta succesului pentru mine. Cred totuşi că nu e târziu să-mi aduc aportul la schimbarea în bine a societăţii în care trăim, chiar dacă nu mai sunt studentă. Îi îndemn alături de tine, pe cei care sunt încă studenţi şi nu numai, să fie autodidacţi şi să se implice ca voluntari pentru că experienţa dobândită astfel rămâne mai bine întipărită în minte, în suflet şi este mult mai valoroasă decât noţiunile pe care le învaţă pentru a promova examenele, o parte din acestea uitându-se repede.
Eu sper să înţeleagă cât mai mulţi cât de importantă este implicarea în activităţi de voluntariat.