Frica de întuneric

Nu-mi spuneţi că niciodată nu aţi avut frică de nimic pentru că îmi este imposibil să vă cred. Decât să minţiţi în privinţa asta, mai bine vă schimbaţi nickname-ul şi vă afişaţi temerea.

Eu, când eram mic şi prost (acum sunt mare şi nu mai sunt aşa prost) aveam o frică groaznică de hoţi. Nu ştiu cum reuşeam, dar nimeream mereu ştirile la partea în care bătrânii şi oamenii tineri erau furaţi în miez de noapte de hoţi. Intra unu, ţac-pac, fura, pe oameni îi bătea şi pleca. Deşi stăteam (şi incă stau) la etajul 1, când mă culcam şi stingeam lumina aveam impresia că gata: e noaptea în care vin hoţii.

Şi cum mă credeam eu (ca orice copil de vârsta mea) cel mai tare din parcare, mă băgam cu capul sub plapumă şi plănuiam. Bine, pe lângă ştirile în care hoţii vin şi fură am văzut şi filme multe cu Jackie Chan. Deci aveam artele marţiale în sânge.

Bine, niciodată n-a venit nimeni să-mi fure ceva din casă şi să mă omoare (Slavă Domnului pentru asta), dar ajunsesem să mă antrenez special pentru a întâmpina hoţii. De la plănuit sub plapumă 5-10 minute înainte de culcare, ajunsesem să pot respira acolo fără nicio problemă şi să rezist până şi vara sub o pătură, tot fără nicio problemă. Dormeam chiar cu perna pe cap de multe ori crezând că mă camuflez. Dacă veneau, trebuia să fiu eroul, iar eu eram pregătit.

Bine, planurile astea nu m-au ajutat cu nimic niciodată, iar când mi-am dat eu seama că nu sunt Jackie Chan şi că dacă ăştia vin cu arme n-am cum să-i snopesc în bătaie, camuflajul a devenit ascundere efectivă sub pătură. Dormeam câlcit, învelit, iar la orice sunet pe care îl auzeam îmi ţineam respiraţia ca să aibă hoţii impresia că nu doarme nimeni acolo. Îmi era frică, nu de ce puteau fura, ci de ce mi-ar putea face mie.

În cele din urmă, treptat, am început să îmi înfrunt teama (văzusem asta la un desen animat) şi am scos capul de sub pătură. Am dormit aşa o noapte. Apoi, n-am mai dormit cu perna pe cap, de fapt, n-am mai dormit cu pernă deloc în următoarea zi. Iar în cele din urmă, am renunţat şi la pătură.

M-am trezit om bătrân (bine, nu chiar bătrân) care tocmai şi-a învins teama de întuneric. Eram mândru de isprava mea dar n-o puteam povesti nimănui, ca să nu râdă de mine şi de frica mea de intuneric.

    1. 92lucia miercuri, 13 ianuarie 2010, 0:15
      • Cristian Florea miercuri, 13 ianuarie 2010, 7:15
    2. andrei miercuri, 13 ianuarie 2010, 2:25
      • Cristian Florea miercuri, 13 ianuarie 2010, 7:16
    3. A.Dragos miercuri, 13 ianuarie 2010, 8:03
    4. xmusikxkod miercuri, 13 ianuarie 2010, 10:07
      • Cristian Florea miercuri, 13 ianuarie 2010, 15:21
    5. sinsdesign miercuri, 13 ianuarie 2010, 10:07
    6. Neamtu' miercuri, 13 ianuarie 2010, 13:08
    7. realbadpisy miercuri, 13 ianuarie 2010, 14:28
      • Cristian Florea miercuri, 13 ianuarie 2010, 15:18
    8. Andra @ Automate de Cafea miercuri, 13 ianuarie 2010, 14:54
    9. isshmen miercuri, 13 ianuarie 2010, 14:31
      • Cristian Florea miercuri, 13 ianuarie 2010, 15:17
    10. Tuns Paul miercuri, 13 ianuarie 2010, 18:01
    11. The Hunter miercuri, 13 ianuarie 2010, 18:55
    12. isshmen miercuri, 13 ianuarie 2010, 19:03
      • Cristian Florea miercuri, 13 ianuarie 2010, 19:11
    13. Thew miercuri, 13 ianuarie 2010, 20:08
      • Cristian Florea miercuri, 13 ianuarie 2010, 20:47
    14. Pisi miercuri, 13 ianuarie 2010, 21:05
    15. Ozana miercuri, 13 ianuarie 2010, 21:17
    16. Voicu Lucian joi, 14 ianuarie 2010, 19:23
    17. xmusikxkod joi, 14 ianuarie 2010, 21:53
    18. Alexander vineri, 15 ianuarie 2010, 8:48
    19. Tyaa vineri, 15 ianuarie 2010, 11:03
      • Cristian Florea vineri, 15 ianuarie 2010, 11:06
    20. Leah sâmbătă, 16 ianuarie 2010, 14:53
      • Cristian Florea sâmbătă, 16 ianuarie 2010, 21:03
    21. Andrei sâmbătă, 16 ianuarie 2010, 17:08
      • Cristian Florea sâmbătă, 16 ianuarie 2010, 21:06
    22. Andrei sâmbătă, 16 ianuarie 2010, 22:44
    23. isshmen duminică, 17 ianuarie 2010, 4:55
    24. Dragos marți, 5 iulie 2011, 9:01

    Adaugă un comentariu