Ce-ar trebui să știi despre libertatea de exprimare pe bloguri și pe rețelele sociale

Săptămâna trecută am fost invitat la firma de avocatură ONV LAW, unde am discutat despre ce înseamnă libertatea de exprimare pe bloguri și pe rețelele sociale, care ar fi limitele ei și, mai ales, care ar putea fi sancțiunile în cazul unui proces care are la bază un text scris pe blog sau pe o rețea socială care a încălcat drepturile cuiva.

Înainte de toate, de menționat ar fi faptul că libertatea de exprimare nu-ți dă voie să spui ce vrei tu, cum vrei tu, oriunde vrei tu. Pentru că legea spune cam așa (art. 10 alin. (2) CEDO):

„Exercitarea acestor libertăţi (nota mea: libertatea de opinie, spre exemplu) ce comportă îndatoriri şi responsabilităţi poate fi supusă unor formalităţi, condiţii, restrângeri sau sancţiuni prevăzute de lege care, într-o societate democratică, constituie măsuri necesare pentru securitatea naţională, integritatea teritorială sau siguranţa publică, apărarea ordinii şi prevenirea infracţiunilor, protecţia sănătăţii, a moralei, a reputaţiei sau a drepturilor altora, pentru a împiedica divulgarea informaţiilor condenţiale sau pentru a garanta autoritatea şi imparţialitatea puterii judecătoreşti.”.

Apoi, vreau să spun și că ceea ce publicăm pe internet este considerat de către instanță ca un lucru comunicat într-un spațiu public. Asta înseamnă, automat, că ceea ce scriem și publicăm pe bloguri și pe rețelele sociale trebuie să respecte regulile comunicării în spațiul public. Și avem și un caz (Sentinţa 21/2014 – Curtea de Apel Targu-Mureş) în care cineva a fost sancționat pentru un mesaj cu caracter discriminatoriu publicat pe Facebook. Deși a spus că postarea le era adresată doar prietenilor (deci nu era chiar publică), instanța a decis următoarele:

„Reţeaua de socializare Facebook nu poate echivala, sub aspectul controlului mesajelor difuzate cu o căsuță poștală electronică. Profilul său personal pe Facebook chiar dacă este accesibil doar prietenilor adică unui grup restrâns de persoane, tot public este, oricare dintre „prieteni” putând distribui informațiile postate de titularul paginii, aspecte pe care reclamantul le cunoştea” – Curtea de Apel Târgu-Mureș, 17 ianuarie 2013

Acum, că știm clar că ceea ce scriem pe internet se supune unor reguli, să știi că poți fi dat în judecată pentru aproape orice jignire pe care o aduci unei persoane sau unei companii și poți pierde procesul dacă ce-ai scris nu poate fi demonstrat. Spre exemplu, dacă scrii pe blog sau pe Facebook că X e un hoț, acel X te poate da în judecată și ar putea câștiga procesul dacă tu nu poți demonstra că el chiar a furat ceva. La fel și dacă scrii că e un bețiv, un drogat, un prost sau chiar urât, retard etc.

Partea interesantă e la următorul aspect: acel X te poate da în judecată doar dacă reușește să demonstreze că cel care a postat mesajul ești chiar tu. Și aici e o discuție lungă, pentru că trebuie să demonstreze că acel cont de Facebook pe care ai publicat mesajul îți aparține sau că acea adresă de mail cu care e făcut contul e ta. Când vine vorba de bloguri, dacă domeniul blogului e cumpărat de tine, e destul de ușor de aflat cine e proprietarul. Dacă ai un blog pe un subdomeniu gratuit (wordpress.com sau blogspot.com), se complică lucrurile, pentru că e greu de demonstrat că tu ești în spatele acelui blog.

Presupunând că ți-ai asumat mesajul și ești chemat în instanță, uite ce elemente sunt luate în calcul în aprecierea libertății de exprimare:

1. calitatea și funcția persoanei criticate;
2. forma/stilul și contextul mesajului critic;
3. interesul public pentru tema dezbătută;
4. buna-credință a autorului;
5. conceptele de judecată de valoare și situații faptice, precum și raportul dintre ele, doza de exagerare a limbajului folosit.

Practic, când vine vorba de libertatea de exprimare pe bloguri sau pe rețelele sociale, e important contextul în care ai publicat mesajul, felul în care l-ai scris, dacă a fost instigator sau pur și simplu aruncat așa, fără vreun scop anume, dar și dacă în trecut ai mai publicat mesaje de acel fel despre persoana X sau despre alte persoane. Spre exemplu, dacă faci un blog cu scopul de a-l denigra pe X, clar o să cântărească mai mult decât dacă ai un blog generalist și te-ai gândit ca într-un material să scrii că X e un hoț.

Referitor la „buna credință a autorului”, am aflat că „instanța trebuie să verifice buna credință a autorului, dacă a cunoscut sau nu lipsa lor de adevăr, dacă a depus suficiente eforturi pentru a verifica acest caracter al lor, precum și scopul cu care informațiile au fost răspândite.”

Contează, de altfel, și felul în care acționezi tu în cazul în care X hotărăște să te dea în judecată. Dacă modifici mesajul cu unul mai calm sau dacă-ți ceri scuze public, o să cântărească destul de mult în favoarea ta.

Sancțiuni

Dacă e clar că mesajul publicat de tine lezează imaginea persoanei despre care ai scris și nu reușești să convingi acea persoană să-și retragă acuzațiile, ai putea fi sancționat în mai multe feluri. Spre exemplu:

• repararea prejudiciului – nu e reglementat foarte clar ce înseamnă asta, dar instanța estimează cam cât de mare e prejudiciul pe care l-ai adus și cum poate fi reparat, iar tu vei fi obligat să faci ce ți se spune;
• obligarea la plata cheltuielilor de judecată;
• obligarea la plata unor daune morale;
• obligarea la înlăturarea materialelor de pe blog sau de pe rețelele sociale;
• obligarea de a publica pe blog sau pe rețelele sociale unul sau mai multe mesaje care să înștiințeze cititorii despre hotărârea dată de instanță (spre exemplu, îți pot cere chiar să publici săptămânal câte-un articol în care să zici că instanța a hotărât că ai greșit).

Pe scurt, cam asta am aflat despre cât de liberă este libertatea de exprimare pe bloguri și pe rețelele sociale. Recomandarea mea ar fi să consulți un avocat în cazul în care crezi că ai putea fi sancționat pentru un mesaj publicat pe blog sau pe rețelele sociale, pentru că el te va putea ajuta să rezolvi problema. Cei de la ONV LAW mi-au arătat că se pricep la asta. :D