Sfârşit de Let’s Do It
Manual introductiv: Cum să devii părinte
Pornind de la feedback-ul (mic, dar interesant) primit la articolul ăsta, astăzi vom vorbi despre limbajul trupului. Asta după ce m-am documentat puţin în legătură cu subiectul, ca să nu scriu prostioare.
Limbajul trupului, din nefericire pentru cei extrem de interesaţi de el, nu are niciodată o semnificaţie sigură, pe care să te poţi să te baza mereu. Deşi poate cunoşti unele motive ale mimicii inconştiente pe care o face partenerul tău de discuţie, nu poţi fi niciodată sigur că limbajul trupului te ajută să-ţi dai seama la ce se gândeşte.
Uneori, un gest inocent poate fi interpretat greşit, iar asta nu e deloc bine. Cum ar fi răsucirea părului pe deget la femei. Acesta poate însemna faptul că ea vrea să flirteze cu tine, dar de foarte multe ori, acesta poate fi un simplu tic, iar tu să-ţi faci aluzii anapoda.
Runn3r întreba dacă-şi poate da seama când o persoană minte folosindu-se de expresiile faciale pe care persoana respectivă le foloseşte.
De notat este faptul că unii îşi pot ascunde foarte bine expresiile faciale şi minciunile. Ori pentru că mint foarte des, ori pentru că s-au antrenat (nu neapărat pentru minciună). Spre exemplu, un actor (nu neapărat din filme, poate fi şi actor teatral), la câte personaje a imitat, nu îi este greu deloc să joace teatru în momentul în care te minte pe tine.
Lăsând excepţiile la o parte, cel mai uşor şi practic mod de a-ţi da seama când cineva te minte, este să faci un fel de comparaţie. Mai exact, îl pui să spună cânteva lucruri la care tu eşti sigur că răspunde adevărat şi câteva la care vrei să afli răspunsul, fără a şti înainte dacă e sincer sau nu. Va trebui să fii foarte atent la expresiile feţei şi la toate detaliile care te-ar putea ajuta (ochi, sprâncene, gură etc.), încercând să observi schimbări. Dacă în momentul în care persoana respectivă îţi spune minciuna nu te mai priveşte în ochi, înseamnă că ascunde ceva. Totodată, acest lucru poate fi interperetat şi invers. Unii se uită în ochii tăi doar atunci când te mint, pentru că vor să pară mai convingători.
Dacă totuşi nu există nicio diferenţă între momentul în care crezi că te minte şi cel în care spune adevărul, trebuie să fii atent şi la alte aspecte în afară de ochi, cum ar fi gesturile, tonul vocii, mimica feţei, pozitia corpului, atitudinea etc.
Reamintesc faptul că limbajul trupului nu este şi nu poate fi un mod sigur prin care-ţi poţi da seama dacă cineva te minte sau nu. Totodată, îţi trebuie multe informaţii şi foarte multă practică pentru a ajunge să cunoşti limbajul trupului ca lumea.
Recomand cartea lui Allan Pease.
15 Comments
Pentru mine limbajul corpului a reprezentat mereu un interes, după cum spui și tu de multe ori nu este folositor însă sunt cazuri în care oamenii se dau de gol iar dacă știi să-ți dai seama de aceste lucruri poți considera că ai un adevărat as în mânecă.
da. n-am spus ca este nefolositor, pentru ca daca stai sa te gandesti, el chiar te poate ajuta enorm. e bunt pt cultura generala :D
De la un timp am inceput sa dau mai multa atentie limbajului corpului cand vorbesc cu o persoana, mai ales ca ea imi vorbeste mie. Ii urmaresc atent miscarile si sincer observ si inteleg multe lucruri. Articolul este bun si as zice sa urmariti atent o persoana cand va vorbeste, ve-ti intelege mai multe decat spune.
cat de adevarat:))
eu una mereu ma joc cu parul:))
Intr-adevar limbajul trupului este foarte important cand vrei sa „citesti” o persoana. Totusi e nevoie de mult antrenament ca sa reusesti sa descifrezi cat de cat corect acest limbaj.
Oricum foarte tare articolul. Keep up the good work
Vad ca va tot intereseaza micro-expresiile, limbajul trupului… asa ca va recomand 2 seriale bazate pe asa ceva: Lie to me (bazat pe studiile lui Paul Ekman, un nene psiholog care se ocupa de ani buni cu studierea micro-expresiilor) si The Mentalist.
Vizionare placuta, daca va plac serialele ! Mie-mi plac ;)
Am stat putin pe ganduri inainte sa-ti raspund, dar pana la urma am inceput sa scriu…
O buna parte din literatura europeana despre limbajul trupului se bazeaza pe informatii incomplete – se bazeaza pe statistici, ticuri si norme ale societatii. Eu stau picior peste picior si acum, cadn sunt singur acasa – asta inseamna ca am adoptat o anumita atitudine fata de voi? Nu. Asa imi place mie sa stau.
Adevaratii initiati ai acestor tehnici nu se bazeaza catusi de putin pe ceea ce vad. Ei se bazeaza pe ceea ce simt. Ei stiu ca fiecare individ isi poate controla pozitia, dar putini sunt cei care isi pot ascunde adevarata fire. Ei nu sunt atenti la scenariu, ce urmaresc persoana care se joaca de-a actoria.
E ca si cum ai vrea sa citesti trupul individiului din imaginea atasata la articol, fara sa ai nici cel mai mic habar despre ce reprezinta acele caractere. Poti sa vorbesti despre forma fetei, despre inaltimea gatului, dar nu cred ca poti identifica nici macar un caracter.
Am avut ocazia sa intalnesc astfel de persoane. E suficient sa le privesti in ochi pentru a intelege ca ei pot privi mai mult decat banuiesti.
In primul rand voiam sa-ti multumesc ca mi-ai luat sugestia in considerare si ai scris despre Limbajul trupului, abia acum vad articolul.
In al doilea rand, @MidSuMmEr NiGhT’s DrEaM, mai cunosc si eu pe cineva care face asa, mi-a spus asta de curand.
Si in al treilea rand @George Jipa daca citeai comentariul meu la postul lui Grim, „Things to learn” vedeai ca am zis ca de la Lie to me mi-a venit ideea. Oricum mersi de sugestie, dar am urmaresc serialele dinainte sa-mi spui tu de ele :P
Cu cea mai mare placere. Sper sa-ti fi fost de folos. Daca nu articolul, macar link-ul spre blogul tau de-acolo :))
Chiar voiam sa zic si de asta. N-aveam nevoie de link :)) . Mi s-a parut generos din partea ta…. si nu stiu la cat ma ajuta chestia asta, pentru ca eu nu ma consum cu cati vizitatori am. N-am nici cea mai mica idee cum sa aflu, dar nici nu ma prea intereseaza. Daca s-a nimeri cineva sa dea si peste blogul meu si sa citeasca, bine, daca nu …
Imi place ca nu te dai mare cunoscutor cum sunt altii, sau altele si iti spui o parere. Mai rar vad pe cineva asa doritor sa isi spuna gandurile pe un blog de la Poli :). Si eu sunt inginer, cred ca e defect de meserie sa stam mereu pe calc indiferent daca e vorba de a iti spune o parere sau de a lucra. (eu sunt tester) .
Sa trecem la subiect. Am un prieten/ amic , nu iubit, insa acum vreo 3 ani am tot iesit in oras si parea desinteresat total de mine. Cand stateam pe banca imi lua cate o suvita de par si mi-o rasucea intre degete (aproape mi l-a incurcat) , zicea ca ii facea aceeasi chestie la sora-sa cand era mic si ca asta nu e nimic.
Nu ma astept sa ai un raspuns dar poate ai citit ceva despre limbajul trupului dar asupra altei persoane (nici nu stiu cum sa ii spun ca e singura persoana care am intalnit-o sa faca asta). Ticurile din cate stiu sunt ceva involuntar asupra propriei persoane. As fi vrut sa stiu daca facea asta ca era atasat de mine sau din obisnuinta. ..sau undeva intre daca facea aceeasi chestie cand era mic. Poate ii aduceam aminte de copilarie, si asa mi-a zis ca ii place ca ii accept copilariile. Tu ce crezi? Mi-ar prinde bine o parere dinafara de la un barbat si rar gasesc unul care sa scrie pe blog (dar sa nu fie programator :) )
Trebuia sa citesc de doua ori comment-ul inainte de a-l posta. Am multe greseli de ortografie. :( Imi cer scuze pentru asta m-am grabit sa scriu si nu mi-am dat seama.
Stai liniştită. Atâta timp cât s-a putut înţelege ce voiai să zici, e ok.
Încep prin a-ţi mulţumi pentru că ai împărtăşit lucrul ăsta cu mine şi pentru că mi-ai cerut părerea. Înseamnă foarte mult pentru mine acest lucru, să ştii. Revenind, n-am citit despre limbajul trupului asupra altei persoane, iar părerea pe care am s-o spun acum o să fie strict punctul meu de vedere, fără să am studii în spate sau ceva de genul ăsta.
Eu cred că faptul că-i amintea de copilărie şi de sora lui reprezenta pentru el o relaxare, iar tu îl ajutai în acest sens. Dacă-i plăcea de tine sau nu, numai el ştie, dar nu cred că se juca cu părul fiecărei fete cu care ieşea, deci pe undeva tot cred că erai specială într-un fel. Părerea mea. :D
Consider ca limbajul trupului este o unealta foarte importanta in diferite contexte sociale, unelata ce ne ajuta sa socializam mai bine.