Nu trebuie să fii bun, trebuie să fii bun de ceva

Aveam în liceu o profesoară care nu înţelegea deloc de ce fac atletism şi care-i beneficiul sportului. Se întâmpla să am competiţii în afara localităţii sâmbăta şi să fiu nevoit să lipsesc vineri de la şcoală ca să pot fi odihnit la competiţie.

Când mă întorceam la ore, doamna profesoară îmi ţinea de fiecare dată acelaşi discurs din care trebuia să înţeleg că dacă îmi place să fac sport ar trebui să mă duc la liceul sportiv, pe motiv că „Aici se face carte, nu sport”. N-am înţeles niciodată de ce pentru dumneaei nu exista cale de mijloc. Pur şi simplu i se părea că există doar două variante: ori mergi la un liceu sportiv ca să poţi practica sport, ori mergi la orice altfel de liceu ca să ai de unde învăţa cum se calculează o integrală.

Apropo de asta, nu înţelegeam de ce olimpicii puteau lipsi o săptămână de la şcoală ca să se pregătească pentru olimpiadă (fără să se simtă vreun profesor deranjat), iar sportivii (care participau tot la competiţii naţionale) nu puteau lipsi câteva zile pe an ca să poată fi odihniţi la câte-un concurs. Şi-mi puneam tot felul de întrebări din astea pentru că mă loveam de minţi care nu înţelegeau avantajele sportului şi începeam să mă întreb dacă am eu vreo problemă.

Oricum, acum îmi dau seama că într-o oarecare măsură, cei care nu înţelegeau de ce dedicam atât de mult timp şi energie sportului, m-au ajutat. Acum îi apreciez mai mult pe liceenii care excelează într-un sport, pentru că ştiu cât de multe au de îndurat ca să-şi poată desfăşura antrenamentele fără să supere pe nimeni. Ştiu câte discuţii în contradictoriu au fost şi ştiu câte explicaţii inutile au trebuit să dea profesorilor.

Scriu asta în contextul în care duminică, pe 25 mai, la Sala Dinamo (Şos. Ştefan cel Mare 7 – 9), are loc finala Cupei Coca-Cola, cea mai mare competiţie de fotbal între liceeni. A început cu 493 de echipe (din 33 de judeţe + Bucureşti), iar acum au mai rămas doar câteva.

Duminică de la 10:00 începe finala dintre fete, iar de la 12:00 cea între băieţi. Anul trecut am fost şi eu pe banca de suporteri la finale (că eram curios cum e) şi am rămas foarte plăcut surprins de cât de bine pot juca unele fete. Anul acesta nu cred că mai ajung, pentru că o să fiu la Constanţa, dar a promis Adi că-mi povesteşte cum a fost.

Dacă vrei să susţii echipele (şi merită din plin, trust me), hai duminică la Sala Dinamo. Există şi-un eveniment pe Facebook.

P.S.: Titlul e furat de pe Facebook, dintr-o poză pe care scrie că i-ar aparţine lui Tudor Arhgezi.