Eu cred că în online, ca în majoritatea domeniilor, odată cu evoluţia, ni se ridică şi aşteptările.
Dacă acum câţiva ani un tip era apreciat pentru simplul fapt că scria cel puţin două paragrafe corect, am ajuns în momentul în care dacă nu scrii corect nici nu intru la tine, iar dacă o faci, trebuie să-mi inspiri ceva.
Cred că maturizarea mea mă obligă oarecum să ridic ştacheta. E ca atunci când înveţi să citeşti: la început citeşti cărţi pentru copii, cu tot felul de poveşti şi povestiri, ca apoi să ajungi la scriitori mai greu de înţeles. Nu te-ar împiedica nimeni să-i citeşti pe ăia mai greu de înţeles la 8 ani, când se presupune că ştii să citeşti, doar că n-ar fi pe gustul tău, pentru că la vârsta aia ţi s-ar părea nişte bazaconii.
Totodată, nici acum nu te împiedică nimeni să citeşti poveşti şi povestiri, doar că nu mai apreciezi aceste texte ca atunci când aveai 8 ani, nu?
Eu cred că în blogging trebuie să reuşeşti să ţii pasul cu nivelul de dezvoltare al oamenilor. Cu alte cuvinte, cred că peste 5 ani, un articol ca ăsta ar fi cea mai mare penibilitate pe care ai putea-o citi la momentul respectiv.
*photo via
Nu ai cum să nu evoluezi în timp. Trebuie să-ți dorești prea mult să stagnezi pentru a reuși :) și cred că nici atunci nu poți în totalitate.
Imediat se împlinește un an de când mi-am lansat blog-ul și pot să spun că mi-am schimbat foarte mult felul de a scrie (chiar dacă exprim aceleași idei) și de a vorbi cu cititorii mei. Mă uitam la primele „articole” și îmi venea să râd.
Trebuie să-ți ridici singur standardele pentru a fi la nivelul dorit.
Să ne citim cu bine.
Poti sa stagnezi, eu asa cred. La inceput e foarte usor sa cresti, dar ajungi la un nivel la care poti sa ramai mult si bine daca nu incerci sa mai inveti cate ceva
Stii ce repede trec peste multe articole de pe bloguri?! Pe de alta parte insa, mi-e teama ca si altii fac acelasi lucru la mine. Solutia? Complicat.
Cred ca toate lumea trece repede peste unele articole, iar principala problema este lipsa timpului.
mama era obsedata cu gramatica, si mereu ma corecta, pana la urma bine-mi facea
multe persoane ar trebui sa aiba o mama ca a ta
Evoluezi bineinteles, dar apare si perioada cand stagnezi. La inceput ai o exprimare mai greoaie si un vocabular mai sarac…in timp se adauga ceva in plus, dar cat de in plus se poate adauga!? Ideea e sa ne dorim sa iasa cat mai bine si sa incercam sa ne perfectionam. Tot timpul va exista impresia ca articolul de azi este mai bun decat cel de ieri, dar asta nu inseamna ca e si adevarat.
Nu, dar articolul de azi e mai bun decat cel de anul trecut, iar in 90% dintre cazuri este si adevarat
Eu nu ma uit la greselile gramaticale, pentru ca stiu ca si eu am destule, ma uit mai degraba la cum e scris articolul, cum e gandit si ce vrea sa spuna.
Dar de ce nu incerci sa-ti repari tu greselile gramaticale? Pentru ca foarte multi cititori refuza sa intre daca nu scrii corect cel putin, indiferent de ce vrei sa transmiti
Sincer? Nu am incercat niciodata acest lucru. Nu mi se pare a fi ceva ce sa conteze. Poate ma face analfabet, dar, cred ca imi mai reprezinta si personalitatea.
Da, ce sa zic, fiecare cu viziunea lui despre lucruri. Nu putem fi toti la fel
Pai logic, daca le face , in majoritatea cazurilor nu isi da seama ca le-a facut fiindca nu si-a insusit niste cunostinte la timp si greseala oricat de mica a devenit obisnuinta. Altii le fac din graba, acolo solutia e bataia :)))) Cine te alearga cand scrii pe blog?
Poate ai alte intalniri, sau eu stiu ce alte lucruri de facut. Totusi, chiar si greseala din graba poate fi corectata. Ideea e sa nu se intample foarte des :D
Cristi, citește-mă mă și pe mine să ai niște așteptări și de la mine :) Glumeam. Este și normal să ai pretenții de la blogurile pe care le citești atâta timp cât și tu evoluezi ca om/blog odată cu ele, și, pe parcurs, o să ți se pară că sunt din ce în ce mai puține bloguri ce se supun criteriilor tale.
N-a spus nimeni ca nu mai intru pe blogul tau din cand in cand :D Problema e ca eu nu prea comentez. Am sa incerc sa lucrez la asta
Recent am avut o mica „cearta”, dupa parerea lui, cu un mini-blogger despre corectitudinea articolelor. Eu, de obicei, renunt la a mai citi un articol dupa mai mult de doua greseli in primele fraze.
Cine e bloggerul? Si cearta pe ce motiv a fost, ca n-a fost in stare sa-si corecteze greselile si sa si le asume?
Apropo de chestia asta, eu mi-am propus sa readuc in prezent discutii mai vechi despre blogging – este interesant de vazut cum a evoluat mentalitatea bloggerilor in timp. Greseli gramaticale am facut si voi face in continuare. :)
Si eu am facut greseli gramaticale cu sutele in articolele trecute. Am incercat sa invat din fiecare, iar acum, in afara de cateva virgule, cred ca nu mai gresesc. Incerc sa fiu atent la ce scriu, iar cand mi se spune ca am gresit, sa multumesc si sa bag la cap, ca sa nu mai fac si a doua oara acelasi lucru
Nimeni nu-i perfect Tudor. Ideea este sa nu mai gresesti dupa ce iti este atrasa atentia asupra unei greseli. Daca se repeta, atunci e o problema insa a gresi e omeneste si a „te indrepta” e un proces lung si interminabil. O greseala la 300 de cuvinte nu e un capat de drum de exemplu, insa de la 2-3 greseli in primele fraze scrise, e deja absurd..
Eu incerc sa comentez de fiecare data cand am ocazia si simt ca am ceva de spus. Iar asta e un lucru pe care il recomand nu doar pentru a iti exprima parerea ci pentru ca persoana care detine blogul unde comentezi va fi in mod cert bucuroasa ca are feedback. Bine, acum nu trebuie sa intelegi ca eu comentez doar ca sa crezi tu ca ai feedback, comentez pentru ca imi face placere sa te citesc.
Iar la ce-ai mai spus tu putem adauga si faptul ca daca lasi un comentariu o sa ai parte de ceva promovare gratuita. Daca lasi in comentariu pertinent, s-ar putea sa atragi mai multi vizitatori decat o reclama platita :D
este foarte ok sa ai asteptari mari fiindca doar asa te poti trage si tu in sus..dar experienta m-a invatat ca foarte multi oameni (mai ales artistii, de orice natura, inclusiv ai condeiului) au asteptari mari fara sa aiba dreptul sa ceara asa ceva, ei insusi fiind pe o treapta joasa, sau in cel mai fericit caz mediocra..ceva gen prostul nu e prost destul pana nu e si fudul..
nu vorbesc de tine, ajung prima oara pe aici deci nu stiu ce-ti poate capul :)
La artisti e putin diferit. La ei depinde foarte, foarte mult de talent. In cazul celor care scriu pe bloguri, depinde de imaginatie, idei, vocabular etc. Cu talentul te nasti, dar cele care-ti trebuie ca sa poti fi un blogger bun le mai poti si dobandi din cand in cand
Fiecare evolueaza pe plan psihic fapt ce se reflecta si in articolele de pe blog indiferent daca intereseaza sau nu pe unii sau pe altii. Altii au fost deja evoluati gandind la 15 ani ca la 30 si nu prea ai ce sa le ceri. In curand articolele lor metafizicometempsihologice se vor plafona si indiferent cat de bune erau o sa zici mai lasa-ma. Zoso a scris si-o sa scrie aceleasi chestii cat i-o trai bloaga, samd. Altii vor evolua si vor constata ca nu mai au ce spune sau ca nu ii mai intereseaza sa spuna si altora.
Si evolutia stilului jurnalistic si pamfletar are o limita pana la urma.
Sau daca vor avea ce spune, o vor spune atat de „evoluat” din punctul lor de vedere incat nu va mai interesa pe nimeni ceea ce au de gand sa scrie. Eu nu cred ca as putea citi un blog plin de metafore pe care le gasesti in carti. Blogul trebuie sa fie usor de digerat si pe intelesul majoritatii
Pai vezi? si atunci intr-un limbaj simplu nu prea poti evolua mult, mai curand o evolutie in ceea ce priveste subiectele tratate si asta tine de inaintarea in varsta. Asa ca ai pus punctul pe i cu „usor de digerat si pe intelesul majoritatii” Asta e tot spilul.
Dar si asteptarile pe care le poti avea de la un blog, de cele mai multe ori, sunt tot la nivelul subiectelor tratate, sau la modul in care sunt tratate acestea, ca asa cum ai zis si tu, prea mult in limbaj nu poti evolua (mai ales cu indobitocirea asta care se intampla in tara noastra)