Puţină istorie Heineken. Sau cât de tare poate să-ţi placă un brand

Am început să fiu mai atent la ceea ce comunică cei de la Heineken în momentul în care a apărut reclama aia în care nişte tipi intră într-o cameră care era de fapt frigider cu beri Heineken şi ţipă de bucurie de se aude în toată casa.

Atunci a fost, dacă vreţi, momentul în care am început să-mi doresc să aflu mai mult despre acest brand. Apoi, după ce le-am vizitat fabrica de la Amsterdam, am început să înţeleg mai bine cum e cu berea Heineken şi să încep să citesc mai multe despre ei. Acum a venit momentul să notez tot, ca să nu păstrez doar pentru mine informaţiile.

Cum a început povestea

Berea Heineken a fost produsă pentru prima dată de Gerard Adriaan Heineken când, pe 15 februarie 1864, a cumpărat fabrica de bere De Hooiberg. Abia în 1886, H. Elion a reuşit să obţină drojdia potrivită berii Heineken (de tip A) care se foloseşte şi în reţetele de astăzi. În 1968 au cumpărat Amstel, berea rivală din Olanda.

În 1991 se deschide muzeul Heineken din Amsterdam, iar în 2001 îl redenumesc în Heineken Experience. Am pus informaţia asta pentru că Heineken Experience chiar ar trebui să fie pe to do list-ul oricărui băutor de bere.

În 1998 a apărut în România Compania Brau Union, care în 2007 şi-a schimbat numele în Heineken, moment în care berea produsă de Brau Union a început să respecte standardele olandeze în ceea ce priveşte crearea berii.

Astăzi, Compania Heineken produce în România Ciuc, Silva, Golden Brau, Newmarkt, Bucegi, Harghita şi Haţegana ca mărci naţionale şi regionale, iar ca mărci internaţionale avem Heineken, Desperados, Edelweiss, Zipfer, Amstel, Birra Moretti, Krusovice, Foster’s, Strongbow, Sol, Gosser, Schlossgold.

Logoul

Steaua roşie de pe eticheta Heineken este utilizată încă de la începutul fabricii olandeze. Originea sa exactă este necunoscută. Unii spun că a fost un simbol al fabricanţilor de bere europeni din Evul Mediu, alţii că cele patru vârfuri ale stelei simbolizează elementele pământ, foc, apă şi vânt, în timp ce al cincilea vârf este un element pe care berarii din Evul Mediu nu-l puteau controla.

În timpul Războiului Rece, steaua Heineken a fost modificată ca să se evite asocierea cu comunismul. Din steaua roşie de acum, au transformat-o într-o stea albă cu contur roşu. La sfârşitul Războiului Rece, s-a revenit la culoarea iniţială a stelei.

Heineken are în momentul de faţă două logouri: unul reprezentând logoul berii Heineken, iar celălalt logoul Companiei Heineken. Diferenţa dintre cele două este că primul apare pe toate berile Heineken, iar al doilea apare numai în momentul în care Compania are de comunicat ceva pentru unul din brandurile de bere pe care le produce sau când face sponsorizări la diferite competiţii ori cauze.

Observaţi cele trei litere „e” răsucite în primul logo, nu? Au fost puse aşa intenţionat de către Freddy Heineken, nepotul fondatorului, Adriaan Heineken. Motivul răsucirii lor este pentru că arată ca nişte „e”-uri zâmbitoare dacă sunt întoarse. Freddy a fost la cârma Heineken din 1989 până în 1995. Tot el a zis şi cuvintele de mai jos:

Legătura cu sportul

Un alt motiv pentru care îmi place foarte tare cei de la Heineken este că sunt implicaţi şi în sport. Cel mai mult am urmărit implicarea lor în UEFA Champions League la fotbal şi cea în Heineken Nations Cup la rugby.

Pe lângă cele două enumerate mai sus, mai există şi Heineken Open, un turneu de tenis neozeelandez şi Catalan Open, un turneu de golf spaniol.

Totodată, mai există şi Holland Heineken House, un spaţiu pus la dispoziţie de Heineken la fiecare etapă a Jocurilor Olimpice. Acolo se întâlnesc suporterii şi sportivii să discute, să urmărească Jocurile Olimpice şi, bineînţeles, să bea bere.

Publicitate

Aici voiam să ajung. De fapt, aici e şi cea mai interesantă parte a ceea ce îneamnă Heineken (pe lângă băutul efectiv al berii, bineînţeles). Spun asta pentru că advertisingul înseamnă un fel de legătură pe care un brand o face cu consumatorii. Eu sunt extrem de pretenţios când vine vorba de reclame şi de multe ori judec un brand după publicitatea pe care o face (vezi cazul Skol). Cu toate că cei care fabrică berea n-au nicio legătură cu persoanele de la publicitate, când un brand nu ştie să comunice, degeaba are produse de calitate.

Heineken are o grămadă de buline roşii de la mine în ceea ce priveşte comunicarea pe care o face, altfel nu m-ar fi acaparat cu reclama despre care vorbeam la începutul articolului şi nici cu clipurile pe care le-am pus mai sus la legătura brandului cu sportul.

Apropo de camera-frigider de la începutul articolului, haideţi să vă arăt trei clipuri interesante.

1. Reclama în sine

2. Propriul Walk-in Fridge

3. Walking fridge

Şi aia n-a fost prima dată când au venit cu ceva acaparant. Avem şi asta:

Şi multe, multe altele. După ce am văzut mai toate clipurile de pe internet despre Heineken, am făcut aici un playlist cu cele mai bune reclame Heineken din punctul meu de vedere. Sunt 31 de clipuri, incluzându-le şi pe cele pe care le-am pus în acest articol.

În ceea ce priveşte advertisingul prin imagini, am făcut un top personal cu tot ce-am găsit documentându-mă pentru articolul acesta.

Ultima provocare Heineken

La momentul la care scriu acest articol, ultima piesă de marketing marca Heineken este Heineken Dropped, făcută nebuneşte, aşa cum ne-au obişnuit. Practic, au luat nişte oameni şi i-au trimis în diverse colţuri ale lumii fără să ştie ce-i aşteaptă. Pe scurt, cam aşa:

Au avut şi o campanie în care cel mai aventuros băutor de Heineken putea pleca într-o excursie asemănătoare. După ce au fost depuse 2200 de cereri în România, echipa Heineken a hotărât că nebunul care merită să plece nici-el-nu-ştie-unde este Bogdan Dăscălescu (bravo, bă!).

Totodată, s-a început şi o campanie specială pentru bloggeri. Pe numele ei, „Călători legendari în Social Media”, în care orice blogger care se înscrie (regulamentul îl găseşti aici) poate câştiga un Space Training. De fapt, văzând campania asta destinată bloggerilor mi-a venit mie ideea acestui articol. Gândindu-mă la lucrurile pe care le citisem despre Heineken şi la cum aş putea aborda concursul, au ieşit cele puţin peste 1000 de cuvinte pe care tocmai le-ai terminat de citit.

Surse: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8.