Scurtele de ieri şi de azi

Ţin minte că mai pe la începuturile mele blogosferice, aveam un fix cu nişte scurte. Practic, în fiecare duminică, făceam un articol în care băgam 5-10 link-uri ale bloggerilor pe care-i mai urmăream din când în când, mergând pe principiul că şi-aşa duminica nu stă nimeni să citească bloguri (deci un articol scris ca lumea, nu-şi avea rostul).

Bineînţeles, de-atunci m-am mai deşteptat şi mi-am dat seama că un articol bun, scris duminică, poate fi citit şi luni (de parcă era greu tare să realizezi asta).

Acum nu mai am nicio treabă cu scurtele, dar încă observ prin blogosferă destule persoane (o parte sunt chiar bloggeri consacraţi) care fac articole special pentru acest lucru. Am stat şi am dezbătut puţin pe marginea subiectului şi am ajuns la câteva concluzii.

1. Ei nu respectă un tipar anume

Dacă eu scriam în fiecare duminică (alţii simţându-se mai cu moţ, scriau lunea), iar link-urile duceau spre ultimele articole ale unor anumiţi bloggeri (fie că erau articole bune sau nu), ei scriu când li se pare un moment prielnc (indiferent de zi), punând acolo link-uri interesante. Faptul că este sau nu ultimul update de pe blogul/site-ul respectiv, nu e un criteriu.

2. Nu contează dacă persoana respectivă este cunoscută sau nu

Eu puneam link-uri numai spre bloggerii pe care-i citeam în mod frecvent şi despre care cunoşteam câteva chestii, iar la un moment dat ajunsesem la punctul critic în care îmi ceream scuze dacă am uitat să amintesc pe cineva. Ei scriu indiferent de persoană. Fie că e ziar, site auto, blog descoperit acum cinci minute, sau orice-ar fi, bagă link-ul acolo, pentru că este interesant.

3. Ei nu aşteaptă feed-back

Am apucat şi vremuri în care unii erau în stare să scrie scurte de două ori pe săptămână, tocmai pentru a se strânge toţi care aveau link acolo pentru a lăsa un „mulţumesc”. Unii puneau câte 20-30 de bloggeri pe lista de scurte, sperând la cât mai multe comentarii.

Ei n-au nevoie de comentarii, iar dacă au, nu la astfel de articole. Articolele lor sunt pur informative. Sunt făcute ca să pleci de pe blogul lor şi să găseşti o informaţie bună în altă parte. Pe când, ceea ce noi numeam „scurte” atunci, erau nişte link-uri puse acolo, chiar dacă, probabil, erau articole de 3 rânduri, sau postări în care apărea un simplu videoclip. De multe ori trimiteam link-uri şi fără să citesc articolul, crezând că dacă-l menţionez pe nu ştiu cine în postul meu, o să-mi fie bine.

Ca o concluzie:

Nu faceţi scurtele doar ca să fie făcute. Ori puneţi acolo o informaţie interesantă, ori nu mai puneţi nimic. Preferăm să nu scrieţi o zi pe blog, decât să ne trimiteţi spre nişte link-uri care nu reuşesc să ne trezească interesul.