Copii, nu vă mai duceţi la şcoală. Şi proştii sunt băgaţi în seamă.
Balcanic Blogmeet ar fi trebuit să se numească Blogmeet Delicios
Mai ştiţi când v-am rugat să îmi recomandaţi muzică înstrumentală bună, da? Ei bine, ştiu că nu v-aţi aşteptat la asta, dar eu am să vă răsplătesc. Şi ca să nu se supere nimeni, am să îi răsplătesc şi pe cei care nu mi-au recomandat, pentru că probabil unii doar îndrăgesc această muzică, dar nu o ascultă frecvent, sau poate recomandarea pe care voiau ei să mi-o facă, o făcuse altul înainte.
Să vă explic despre ce răsplată este vorba.
Miercuri, pe 28 martie 2012, la ora 19:00, la Sala Palatului (Bucureşti), este ediţia a doua a spectacolului „Hollywood Music in Bucharest”.
Ce se întâmplă acolo?
O orchestră formată din 70 de instrumentiști ai European Royal Orchestra şi dirijată de Gottfried Rabl, va interpreta coloanele sonore a câtorva filme celebre hollywoodiene. Având în vedere că e 
vorba de orchestră, de filme şi de muzică bună, sunt sigur că doritori vor fi atât din partea împătimiţilor filmului, cât şi din partea melomanilor.
Dacă vă întrebaţi soundtrack-urile căror filme le veţi asculta acolo, daţi un simplu click pe poza din stânga.
Ce pot să vă ofer?
3 invitaţii de două persoane la acest minunat eveniment.
Ce trebuie tu să faci ca să câştigi o invitaţie?
1. Să te coafeze ideea de a participa la un astfel de eveniment;
2. Să fii liber miercuri, pe 28 martie 2012, la ora 19:00 şi să fii dispus să mergi la Sala Palatului împreună cu încă o persoană;
3. Să laşi un comentariu la articolul ăsta în care să spui care e coloana ta sonoră preferată dintr-un film (nu trebuie neapărat să fie pe lista celor interpretate în spectacol) şi să încerci să-ţi argumentezi răspunsul.
Cele mai interesante răspunsuri (nu neapărat cele mai complete, dar contează şi alea) vor fi premiate. Folosiţi-vă imaginaţia!
De avut în vedere şi faptul că poţi comenta de mai multe ori, dar nu poţi câştiga mai mult de o invitaţie. Adică dacă două dintre comentariile tale vor fi desemnate câştigătoare, tu vei primi un singur bilet, ca să le oferim şi altora şansa să câştige.
Dacă vrei, poţi să dai un like paginii de Facebook a blogului. Nu-i obligatoriu, dar de-acolo ai putea afla rapid ultimele detalii ale concursului. În plus, dacă doi comentatori vor fi la egalitate, aş putea lua şi chestia asta drept criteriu de jurizare.
Întrebări? Putem spune start comentariilor, nu? A, nu, staţi să vă arat 3 poze de anul trecut.
P.S.:Concursul se încheie peste trei săptămâni, adică pe 2 martie 2012. Aţi putea folosi biletele drept cadou pentru părinţii voştri, că tot nu vreţi să cheltuiţi prea mulţi bani de ziua mamei, vă ştiu eu.
Later edit: Iar câştigătorii sunt…
22 Comments
Bai, ce m-ai speriat! Credeam ca nu dadusem like paginii blogului :))) False alarm!:P
La subiect: am dileme mari intre Star Wars si Casablanca (stiu, optiuni de pensionar!) tocmai pentru ca sunt foarte diferite.
Star Wars e filmul copilariei, ce mai fredonam (ca sa nu zic urlam) pe strazi tema de generic sau pe cea de pe puntea de comanda a lui Darth Vader :)) deh, military, amandoua, la varsta aia erau „de mare angajament”.
Casablanca e film „pentru mai tarziu”, love story in the middle of a world war. „As time goes by”…revederea celor doi…nici nu mergea altceva decat un soft jazz cantat …asa cum trebuie.
Când te văd aşa indecis îmi dau seama că nici eu n-aş sti să răspund cu un singur soundtrack întrebării. :))
Dah! eu vreau, ramane aceeasi :) MAD MEN opening theme :)
Ne poţi detalia puţin?
Clar si fara nici un fel de dubiu sountrackul filmului Requiem for a Dream, compus de Clint Mansell si interpretat de Kronos Quartet.
De ce?
Fiindca reuseste sa fie in completarea filmului, fiindca reuseste sa imi induca o stare „neagra” dar totodata alerta. Si nu in ultimul rand fiindca „Lux Aeterna” imi face, oricat de mult as asculta-o, pielea de gaina.
De asta vorbesc:
Soundtrack-ul filmului Requiem for a Dream mi-a atras si mie atentia in mod placut atunci cand am vazut filmul, dar nu stiam atat de multe despre el. Multumesc pentru participare!
Primul lucru pe care l-am văzut, înainte să dau click pe imagine, a fost Lord of the Rings!
Apoi, după ce am dat click, bineînțeles că am căutat filmele preferate. Și ghici ce! Sunt toate pe listă!
Star Wars, Lord of the Rings, Harry Potter, și nu în ultimul rând, Pirații din Caraibe!
Ador muzica lui Hans Zimmer! A fost compusă special pentru orchestra! El e cel care mi-a deschis ochii către soundtrackuri. E un adevarat geniu. Iar eu sunt melomană, deci ideea de a fi în sală și de a-mi simți sângele dansând în ritmurile muzicii lui, îmi face inima să o ia razna.
Ca să nu mai vorbesc de soundtrackurile celorlalte filme; sunt singurele care nu părăsesc iPodul niciodată. Ascult coloana sonoră din Lord of the Rings mereu cand desenez.
Nu mai știu ce să mai spun. Nu știu dacă aș putea să ajung atunci la Sala Palatului. Dar dacă nu voi putea, va fi o dezamagire la fel de mare ca cea din vară.
Eu sper sa nu se mai intample ca in vara si, daca ar fi sa castigi, sa poti ajunge la Sala Palatului, ca e un spectacol de neratat. :)
Daca ar fi sa castig, voi ajunge cu orice pret!
NO WAY!! Made my day!!
1. ✓
2. ✓
3. Frumos articol, frumoasa intentie, Cristian! Indubitabil, ar fi cea mai frumoasa seara din luna martie pentru mine daca as avea ocazia sa fiu prezenta la una stfel de eveniment! Muzica instrumentala pentru mine si orchestrele de camera sunt una din modalitatile mele de relaxare si de bunavoie! Merg ori de cate ori am ocazia aici, in orasul nostru, la spectacole organizate de orchestra de camera „Unirea” Focsani si raman de fiecare data cu o dispozitie invaluita de mister si cu un sentiment profund.
Cat despre soundtrack-ul meu preferat, as putea spune ca nu mai am unul. E o colectie intreaga care ma „destinde”. Iata totusi, unul pe care il ador, din onorabilul film „Gladiator”: http://www.youtube.com/watch?v=vHAvjaHtlMA
Am sa stau cu sufletul la gura incepand de astazi! ^_^
Multumesc pentru participare! Buna alegere, asta de la Gladiator.
Cu totii traim la un moment dat experienta armonioasa a contopirii imaginii cu sunetul si prin asta producatorii unui film reusesc sa ne ademeneasca in universul fabulos al creatiei lor . Pentru cateva momente suntem „acolo”… Si vom cauta sa revenim si dupa sfarsirea peliculei, de fiecare data cu un alt sentiment.
VIBRATIA – sunetul : albumul compus de Yan Tiersen pentru filmul „Amelie” http://www.youtube.com/watch?v=okJpAybjpQs …absolut toate (si subliniez asta) melodiile merita ascultate ; acelasi lucru il pot spune despre coloana sonora a filmului „The illusionist” unde Phillip Glass s-a intrecut pe sine .
EMOTIA – vizualul … placerea este completata de miscarea fina si precisa a degetelor pe intrumente plus decorativul .Conteaza si asta !
Mulţumesc pentru participare!
Dacă era Guţă pe acolo, făceam tot posibilul. Glumesc, desigur.
Nu vreau decât să le urez succes participanţilor.
PS: Mă uimeşti! :D
Te uimesc, în ce sens? :)) De bine, sau de rău?
De bine, of course :)
În primul rând SALUT !
Vezi, e „în primul rând” la propriu :)).
OK, după mult comparaţii, câteva amintiri de la cele mai bune filme pe care le-am văzut şi după vreo 40 de minute, hai 30 să nu exagerez, am găsit ceva. Ceva care mă inspiră şi în acelaşi timp mă motivează. Este defapt o melodie mai veche, apărută prin toamna anului 2010, dar cine mai numără anii…
Oricum, ideea e că îmi place mult, în special din motivele spuse mai sus. Este vorba despre filmul „Karate Kid”, cu melodia lui Fort Minor – Remember The Name. Nu numai că mă face să plec de la calculator şi să îmi fac un abonament la sală, dar ma face şi să cred că dacă stau acasă şi mă joc îmi pierd ore foarte importante din viata, ore în care aş putea să mă antrenez, să fiu „cineva” în viitor. Bine, nu vreau să spun că nu trebuie să ne şi jucăm, doar că, parcă ar fi mai bine dacă am aloca mai mult timp corpului, decât ochilor. Bineînţeles că pot fi „cineva” şi cu realizări de genu : scriu o carte, sau mai ştiu eu ce, dar parcă nu ar strica un corp frumos în locul orelor în care îţi strici ochii jucăndu-te cel mai nou joc aparut. OK gata cu fizicul ca o dau in altele :)).
Uite aici un link sa nu îţi pierzi timpul căutând-o pe Youtube : http://www.youtube.com/watch?v=VDvr08sCPOc .
Sper că pot participa la concurs cu melodia asta. Nu ştiu sigur dacă se pune, dar aştept un răspuns din partea ta, să ştiu dacă încerc să caut „locul 2” la coloane sonore preferate.
Aaa, şi apropo, nu ai idee cât de mult îmi doresc un bilet :D.
Atât timp cât melodia a apărut într-un film, bineînţeles că intră în concurs. Îmi place şi mie, să ştii. Tot în Karate Kid am descoperit-o, dacă nu mă înşel.
Mersi de participare!
Cinematografie şi muzică simfonică… o combinaţie care nu dă greş niciodată! A compune un coctail de melodii celebre care au animat filmele secolelor XX-XI este o iniţiativă mai mult decât admirabilă, intrigantă. Publicul e adus în faţa unei orchestre de acest tip cu dublu scop: atras de mirajul imaginii dinamice şi de magia sunetului care răscoleşte, care tulbură. Ce mărţişor mai frumos decât acesta mi-aş putea dori? Chiar dacă 28 nu are acelaşi înţeles ca 1 martie, mărţişoarele punctuale sau tardive au acelaşi scop: de a bucura.
În ciuda faptului că adolescenţa îşi spune cuvântul şi cei 18 ani ai mei îşi cer dreptul la maturitate, din când în când savurez filme de animaţie. Candoarea personajelor şi stilul desenatorilor, fie ei de la Pixar, fie ei de la Dreamworks, mă determină întotdeauna să fac o pauză de seriozitate şi să alint copilul din mine, încă neadormit. Îmi amintesc cu plăcere de melodia-temă „Here I am” (muzică Hans Zimmer, versuri şi voce Bryan Adams) din producţia „Spirit: Stallion of the Cimarron” . Dorinţa de libertate, curajul asumării originilor şi forţa de a lua totul de la capăt, în cele mai deznădăjduite situaţii mă emoţionează întotdeuna. Pelicula tratează cu multă simplitate şi sensibilitate povestea unui mustang din vestul sălbatic, rezistent la orice tentativă de îmblânzire venită din partea albilor. Singurul cu care Spirit (armăsarul sălbatic) va coopera este indianul ţinut prizonier în tabara albilor, o fiinţă la fel de emancipată şi de firească în manifestările sale. Filmul mişcă pe oricine (copii, adolescenţi, părinţi, bunici, profa mea de economie – de mult timp, un fan declarat :) ) şi muzica nu face decât să potenţeze efectul general. Tonul jos şi profund al lui B. Adams răscoleşte inimile şi ritmul, ba antrenant, ba melancolic, se strecoară undeva, în subconştient, undeva, într-un colţişor discret de unde picioarele primesc frumoasa comandă de a dansa, de unde buzele primesc voinţa de a fredona.
Linkul aferent:
În ceea ce mă priveşte, am ajuns aici întâmplător, adusă de un scop diferit. Căutam informaţii despre blogosfera vrânceană în vederea scrierii unui articol în ziarul Monitorul de Vrancea. Dacă aveţi ocazia, consultaţi vă rog rubrica Lecţia de adolescenţă de pe site-ul http://www.monitorulvn.ro şi sâmbăta aceasta, 3 martie, veţi citi opinia unui outsider în legătură cu fenomenul bloggingului pentru ca, mai apoi, pe 10 martie, cu voia Amaliei, să fiţi martorii unui interviu cu un blogger debutant.
Felicitări pentru iniţiativă, Florea Cristian!
Îţi mulţumesc pentru că te-ai oprit să scrii atât şi abia aştept să văd materialele de pe 3 şi 10 martie. Melodia aleasă este minunată.
Mulţumesc pentru participarea la concurs! :)
Nu ma pot abtine sa nu impartasesc cu voi si in special cu organizatorul acestui concurs, urmatoarele cuvinte:
Ieri m-am uitat la un film, se numeste “Happy Feet Tow” si trebuie sa recunosc ca este printre cele mai bune animatii pe care le-am vazut.
In descriere scria ca este comedie, aventura si un film bun de vazut in familie. Asa a fost, dar bineinteles ca nu a fost cea mai buna comedie pe care am vazut-o, dar am ras la cateva faze.
Filmul este despre cativa pinguini care traiesc o aventura de neuitata, vocile sunt bine puse la punct si se vede ca s-a lucrat ceva la film. Isi merita toate laudele. In special pentru ca au folosit cateva melodie care m-au impresionat, au fost puse in momente potrivite in asa fel incat sa te faca sa te simti oarecum ciudat, intr-un fel placut…
Sa nu o mai lungesc, dupa ce am ascultat o melodie din film care mi-a placut foarte, foarte mult, mi-am spus sa o caut, sa vad cum se numeste si sa o ascult, nu puteam sa mai traiesc daca nu gaseam melodia aia (eee, vorba vine). Si din intamplare am dat peste ceva de genul “Making of”, atunci cand faceau ei vocile. Mi-as dori si eu sa fac un film, o animatie, sau cel putin sa fac vocea unui personaj, pare distractiv si interesant.
Despre asta vorbesc cand spun “Making Of” –
Sa revin la melodie care e cantata de Pink (nu mi-as fi dat seama niciodata, credeam ca e ceva facut de ei, special pentru film) si se numeste “Bridge of Light”. Stiam ca Pink canta frumos, dar nu ma asteptam niciodata la ceva asa de perfect de la ea.
Aici link-ul pentru melodie – http://www.youtube.com/watch?v=FeUcZzxKvxA
Nu stiu ce credeti voi dar mie mi-a placut enorm.
Oricum, sper sa nu fac spam cu comentariu asta, dar mi-as fi dorit sa ma inscriu in concurs cu melodie asta, nu cu cea postata in comentariul meu anterior. Pentru ca e de 10 ori mai frumoasa. Chiar imi pare rau ca in ultimul timp nu m-am mai uitat la filme, poate gaseam ceva si mai frumos decat melodia asta.
Va recomand filmul “Happy Feet Tow”, chiar daca sunteti mari si nu mai sunteti de animatii, asta e o exceptie, merita vazut. Nici eu nu am vrut sa ma uit la inceput, dar am auzit numai pareri bune despre film si am zis sa incerc si eu.
Nu regret nici un minut din film. Si sper sa nu regretati nici voi, cei care o sa il vedeti.
L-am văzut şi mi-a plăcut tare mult. Bineînţeles, nu m-am uitat la Happy Feet Two până când nu am văzut şi Happy Feet One.