Statistici Social Media în România [infografic – aprilie 2017]
Avem 21 de milioane de conexiuni la internet în România, iar traficul 4G s-a dublat în 2016 [infografic]
Spațiul Verde Urban este locul în care trăim. El ne aduce priveliști care, ușor-ușor, devin parte integrantă a vieții noastre. Le vedem la tot pasul, în agitația noastră, printre întâlnirile și treburile zilnice pe care le avem de făcut.
Deși uneori nu-i acordăm atenție, peisajul urban reprezintă unul dintre lucrurile care ne influențează direct calitatea vieții. Raluca și Alex sunt din Timișoara și pentru că voiau ca Spațiul Verde Urban să fie reglementat mai bine, au făcut un lucru care pare imposibil în România: au pus bazele unui proiect de modificare a legii. Raluca și Alex sunt membri ai Asociației Peisagiștilor din România, iar dacă o să-i cunoști, o să descoperi o pasiune pentru meserie cum rar întâlnești și o calitate umană desăvârșită, ambele puse de această dată la bătaie pentru a crea, până la urmă, o viață mai bună pentru noi toți.
Povestea noastră pleacă direct din Constituția României, unde scrie că fiecare cetățean are dreptul să trăiască într-un mediu sănătos. Chiar și cei care locuiesc în agitația și poluarea orașelor. În plus, Legea Spațiilor Verzi, o lege din anul 2007, are o abordare incompletă și neunitară despre peisajul urban. De aici, cu ajutorul Programului de Cooperare Elvețiano-Român, s-a născut proiectul LAN-NET: Rețea socio-profesională pentru îmbunătățirea calității vieții în mediul urban din România, demers susținut de 9 entități de mediu, 8 din România și Bund Schweizer Landschaftsarchitekten und Landschaftsarchitektinnen (BSLA) din Elveția.
Ceea ce trebuie să înțelegem cu toții este că Spațiul Verde Urban nu este despre a lua ochii oamenilor cu plante decorative exotice în mijlocul intersecțiilor și despre a schimba copacii plantați anul trecut pe marginea străzii. Prin propunerea de modificare a Legii Nr. 24/2007, spațiul verde primește noi valențe: nu există spațiu verde fără un impact social și asta are direct legătură cu calitatea vieții urbane. În plus, peisajul trebuie privit „ca un depozitar al memoriei noastre. Are o valoare culturală pe specificul anumitor orașe”, ne explică Alexandru Ciubotă, coordonatorul proiectului.
În cele 12 luni de proiect, s-au născut un proiect de modificare a legii și un ghid de bune practici, care stau ca fundament pentru viitorul spațiilor verzi românești. Nu e ușor să schimbi o lege în România, dar colaborarea cu partenerul elvețian a făcut lucrurile mult mai simple. „Ei gândesc strategic. Au viziunea de ansamblu și ce înseamnă spațiul verde corelat cu celelalte componente ale spațiului public”, spune Raluca Rusu, vicepreședintele Asociației Peisagiștilor din România.
Proiectul de modificare a legii se află acum pe masa Comisiei de Mediu din Parlamentul României și urmează cât de curând să fie dezbătută, iar apoi să meargă la vot. Acum, treaba proiectului e terminată, dar după aprobarea noii legi, urmează un foarte lung proces de informare al gestiunii spațiilor verzi.
Asociația Peisagiștilor din România a trimis deja la sediile administrațiilor publice din țară peste 600 de ghiduri despre gestiunea unitară a peisajelor urbane. Nu e un ghid care să pedepsească și să impună reguli stricte, ci unul care invită la cooperare și la dialog continuu: „Dacă avem același scop, acela de a îmbunătăți calitatea vieții din orașe cu o gestiune corectă și sustenabilă a spațiilor verzi, înseamnă că putem face echipă împreună”, concluzionează Raluca.
Un spațiu verde trebuie privit ca un complex ecologic-social-cultural, mereu conectat la viața urbană. Până la urmă, povestea orașului e spusă în fiecare secundă de oamenii locului și de locurile oamenilor, iar o gestiune cu suflet și conștiință a spațiilor verzi care ne înconjoară, nu poate decât să îi aducă un final fericit.
În încheiere, hai să facem cunoștință și cu partenerii proiectului:
- Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca
- Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului Regele Mihai I al României din Timișoara
- Ordinul Arhitecților din România, Filiala Transilvania
- Asociația ActiveWatch
- Ordinul Arhitecților din România, Filiala Timiș
- Asociația Peisagiștilor din România, Filiala Teritorială Nord-Vest
- Asociația Peisagiștilor din România, Filiala București
- Asociația Peisagiștilor din România – AsoP, Filiala Teritorială Vest
- Bund Schweizer landschaftsarchitekten und landschaftsarchitecktienn (în engleză Swiss Federation of Landscape Architects)
Proiectul „LAN-NET: Rețea socio-profesională pentru îmbunătățirea calității vieții în mediul urban din România” a fost derulat pentru o perioadă de 12 luni și a fost cofinanțat printr-un grant din partea Elveției prin intermediul contribuției Elveției pentru Uniunea Europeană extinsă.
foto: Adrian Scutariu
Acest articol este realizat în cadrul unei campanii de promovare a proiectelor finanțate prin Programul de Cooperare Elvețiano-Român. Celelalte articole din cadrul campaniei pot fi citite aici.