California – Blocul… fantomelor?!?
De ultimă oră
O fi el hobby, dar la un moment dat chiar ai impresia că blogging-ul nu e nimic altceva decât o provocare. Şi dacă n-ar fi aşa, n-ar mai avea farmec.
Nu ţi s-a întâmplat niciodată să ai impresia că vrei să renunţi? Sau să-ţi fie silă să scrii dar s-o faci din respect pentru cititorii tăi? Nu ţi s-a întâmplat să zici: „Blogging-ul nu e de mine. Mă chinui de două luni să depăşesc 20 de vizitatori pe zi, în timp ce alţii într-o lună au deja 100”?
Nu? Păi cum? Trebuie să fie şi momente în care blogging-ul ţi s-a părut o provocare. Probabil un articol care a fost mai greu de scris, dar care a primit, în cele din urmă, laudele de care avea nevoie. Sau invers, un articol muncit care nu a fost apreciat mai deloc.
Cu bune şi cu rele blogging-ul e frumos, dar pentru că sunt şi momente în care nu este nimic altceva decât o provocare, mulţi renunţă.
„Păi dacă eu am comentarii numai atunci când comentez la alţii de ce m-aş mai chinui?” Vi se pare cunoscut? Aţi spus asta măcar o dată? Sau aţi auzit-o de la alţii?
„Nu câştig bani, iar ideile întârzie să vină. Mai bine iau o pauză” Iar pauza aia e atât de lungă încât uiţi de blog şi te laşi.
Şi toate astea de ce? Pentru că blogging-ul e greu? Nicidecum! Dacă era greu nu mai existau atât de mulţi bloggeri. Blogging-ul reprezintă un obstacol câteodată, dar dacă ai un psihic tare şi ştii să treci de el, e chiar frumos.
Şi crede-mă: Blogging-ul este în proporţie de 80% frumos, iar numai 20% reprezintă provocări şi greutăţi. Pentru ăştia 20% unii se lasă de blogging în schimb ce alţii, fără acest 20%, n-ar mai fi ce sunt acum.
Eu n-aş putea să scriu un articol fără să mă gândesc la reacţia cititorilor. Fără să-mi pese de voi niciun text de-aici n-ar fi fost aşa, deci fiecare articol este o provocare, dar mie îmi place asta! Mă motivează.
16 Comments
E o provocare pentru ceea ce faci, pentru domeniu in care scrii sau despre ce vorbesti.
E o provocare. Dar chiar daca ma chinui sa adun vizitatori, si nu reusesc, raman in blogosfera pentru ca in primul rand e o pasiune. Una mare
NU!
Pentru mine e o distractie. ::d/
Hmmm, ai pus bine problema dar din punctul meu de vedere desi nu sunt un blogger foarte vechi reprezinta un mijloc de afirmare, o distractie si o provocare toate intr-un total, un TOT.Dar daca nu o faci din placere nu merita sa o faci, blogging-ul e o activitate pe care nu te obliga nimeni sa o parctici si daca o faci doar pentru a dovedi ceva sau pentru a ajunge la un anumit nivel este greu sau de multe ori imposibil :d.
@Bogdan Anghelina, nici sa mananci nu te obliga nimeni, dar continui sa o faci. si reprezinta o provocare cand nu sunt ai tai acasa si trebuie sa-ti pregatesti singur masa :))
Aici chiar ai atins o latura sensibilia :)), eu chiar am probleme serioase cu prepararea mancarii, nu ca nu as sti dar imi este lene si ma afund in activitati care ma fac sa uit de foame.Vorbind de blogging, daca nu o faci din placere nu o fa asa cred eu :d.
Ai si tu dreptatea ta. Scriu pe blog de o luna si ceva, tocmai din dorinta de a incerca si asta.
Nu incerc sa scriu in vre-un fel anume, nu incerc sa multumesc pe nimeni, dar mi-ar placea sa atrag vizitatorii cumva.
Scriu atunci cand am timp liber, chiar daca nu e prea mult, incerc sa postez macar o data pe zi, si atunci orice as posta sa fie macar o fraza de la mine, nu-mi place sa transmit doar mai departe infotmatia.
Frumos Post!
Pentru mine Staupenet.ro reprezinta 80% pasiune si 20% transpiratie – dupa ce scriu pe blog, lupt cu sedentarsimul :)
Pentru unii e o provocare deoarece trebuie sa-si puna mintea la contributie :D
Intradevar bloggingul reprezinta o provocare,in primul rand pentru ca iti stimuleaza in primul rand gandirea,si atunci cand ai momente in care nu stii ce sa scrii iti vine sa ‘iti bagi picioarele’ si sa o lasi balta.Si multi fac asta,dupa cateva serii din acestea de „pete albe’ pe creier :)
Provocare? Deloc. Poate distractie! Eu nu am blog, am avut unul acum 6 sau 7 ani, nici nu mai tin minte url-ul dar stiu ca am scris cam 2 luni in el, dar stiu ca scriam despre orasul meu (Orsova).. si chiar nu prea avea cine sa citeasca.. am facut-o mai mult pentru minunatul meu oras.. si cred ca o sa ma reapuc iarasi! Acum, voi vedea, nu stiu!
@isshmen, ar fi bine sa te apuci. minunatul tau oras, Orsova, are o multime de lucruri care trebuiesc dezvaluite :d
Cred ca e o idee buna.. si chiar sunt multe de spus! acum nu stiu, sa vad…
depinde pentru ce iti faci blog. daca e ca sa fii in rand cu altii, da…te plictisesti. eu as scrie nonstop pe blog daca as avea timp, in primul rand, apoi daca as sti sigur ca ceilalti reusesc sa citeasca :))
cat dreptate ai in fraza asta „„Păi dacă eu am comentarii numai atunci când comentez la alţii de ce m-aş mai chinui?” Vi se pare cunoscut? Aţi spus asta măcar o dată? Sau aţi auzit-o de la alţii?” … chiar m-am revoltat la un moment dat, si am facut un articol in care i-am rugat sa nu imi comenteze de dragu de a comenta (ca eu oricum am sa comentez la ei… daca e ceva de comentat) … ;)
.-= Ultimul articol al lui Dan Ciulea – Semne bune statul are…. =-.