Ziceam pe la sfârşitul anului trecut că am câştigat un MP3 Player într-un concurs organizat de Bianca Oana Bănică pe blogul ei.
L-am primit zilele trecute şi cum eu ascult muzică la telefon de obicei, am zis că ar fi mai înţelept din partea mea să-l dau mai departe pentru că „dar din dar se face rai”, vorba aia. În loc să-l las să se prăfuiască pe undeva prin casă, mai bine îl dau cuiva care-l şi foloseşte. Are o memorie de 2GB şi cred că încap acolo destule melodii încât să-ţi facă zilele puţin mai vesele.
Ce trebuie să faci ca să-l primeşti?
Lasă un comentariu la articolul pe care-l citeşti acum în care să-mi spui cum îţi imaginezi tu viaţa fără muzică. Ai timp să faci asta până duminică (6 ianuarie 2013), la ora 23:59, când o să mă uit peste comentarii şi o să-l aleg pe cel care mi s-a părut mie cel mai interesant şi/sau creativ.
Luni am să anunţ câştigătorul şi am să-l contactez pe e-mail (vă rog să scrieţi o adresă de mail validă când lăsaţi comentariul) sau pe Facebook (pentru cei care folosesc celălalt formular de comentarii) şi am să-i trimit premiul.
Greu nu este şi, cred eu, o să fie foarte interesant. Deci cum crezi tu că ar arăta viaţa fără muzică?
Hmm…viata fara muzica…ar fi greu sa mi-o imaginez.Pentru mine muzica este ca sarea in bucate.Mereu acolo cand ai nevoie de ea,iar daca nu e acolo(adica nu ai unde asculta) poti fredona(poti fi afon la fel ca mine si tot functioneaza).Acel prieten pe care ni-l dorim si pe care sigur nu il vom avea pentru ca lumea noastra e plina de prieteni falsi.
Pai.. tinand cont ca 90% din timpul petrecut la calculator este dedicat „auditiilor” muzicale si de faptul ca stiu aproape tot ce difuzeaza radiourile si posturile tv muzicale + muzica veche din copilarie, viata fara muzica ar fi groaznica. Cum as mai putea eu parea un ciudat in autobuz fredonand versurile melodiilor de la radio daca nu le-as mai auzi ? Plus ca zilele trecute ii ziceam mamei: „ce usor as invata daca ar fi cantate lectiile”.
Nici nu vreau sa ma gandesc cum ar fi viata fara muzica. Efectiv nu as mai trai, nici temele n-ar avea sens fara muzica, si nici macar mama n-ar mai avea satisfactia de a asculta „In cap n-am stat”, interpretarea proprie de la „Gangnam Style”. Intr-un cuvant, pentru mine nu exista „Tinerete fara batranete si viata fara de muzica.”
Nu-mi prea imaginez viaţa fără muzică, ascult muzică vreo 5-6 ore pe zi. Grea de tot întrebarea, de 5 minute mă chinuiesc să scriu ceva şi tot nimic. Mă las păgubaş, îi urez succes câştigătorului :D
Nici eu nu prea mi-o pot imagina. Vorba lui Nietzsche: „Without music life would be a mistake.” Aşa că prefer să stau şi eu pe bară la concursul ăsta. :D
Viata fara muzica?Ar fi greu de imaginat. Totusi din pacate pentru prea multi oameni asta este o realitate.Cred ca cineva surd ar putea relata cel mai bine cum e viata fara muzica,desi ma indoiesc ca poate exista viata fara muzica.Ma gandesc ca ce-i ce nu pot auzi suntele fine ale unei partituri sau versurile inspirate ale unei balade,ori galagia unu-i rock bun au invatat sa asculte cu ochii melodiile naturii, ciripitul pasarelelor ma gandesc ca ei apreciaza cel mai mult muzica desi poate suna ciudat ei o vad. Iar cei surdo-muti cred ca au ajuns la un nivel in care asculta muzica cu inima. Muzica e peste tot,e in vocea unu-i om,in miscarea buzelor,in miscarea crengilor,in natura si in tot ce-i frumos pe pamantul asta. Nu cred ca exista viata fara muzica. Muzica e ca un dirijor ce controleaza tot haosul astan iar fara muzica nimic nu ar mai fi! Eu ma bucur in fiecare zi ca sunt sanatos si pot asculta si vedea toate aceste frumuseti si mai ales multitudinea de melodii motivationale si antrenante si pline de viata si de inspiratia unor oameni.
Pai la ora actuala considera ca principala modalitate de a se forma mentalitati si caractere este muzica, nu? am fi toti niste roboti fara muzica.
Cu siguranta nu ar mai fi la fel. Pentru mine, muzica este o parte importanta din viata mea. Este alaturi de mine oricand, oriunde iar viata mea este completata perfect de muzica.
Acum nu vorbesc de un anume gen de muzica, o anumita trupa sau vreun artist, vorbesc de muzica in general. Este o parte din noi. Sunt unele lucruri pe care le poti face doar atunci cand treci printr-o stare anume: fericire, tristete, agonie, etc. In schimb, muzica poti sa o asculti indiferent de starile prezentate mai sus. Indiferent ca esti trist sau fericit, singur sau in compania unei persoane, cauti sa asculti si sa te regasesti intr-o piesa care sa fie in concordanta cu trairile din momentul respectiv.
Pe de alta parte, pentru cantareti, muzica reprezinta pasiunea si job-ul lor. Muzica este ceea ce stiu ei sa faca cel mai bine, sa se exprime pe „limba” lor, sa se exteriorizeze, daca pot spune asa.
Ca un mic exemplu, chiar si focurile de artificii din Piata Constitutiei, in seara de revelion, au luminat pe ritmul unei superbe piese.
As merge putin mai departe cu exemplele si as indrazni sa compar o viata fara muzica cu viata unei persoane careia i-a fost „rapit” darul de a auzi ce se intampla in jurul sau. Poate face celelalte lucruri: sa mearga, sa vada, sa rada, sa planga ..insa intotdeauna va lipsi ceva din viata sa.
Fac o mică poezie:
Fără muzică, m-aş simţi ca un ratat,
E o parte din mine ce îmi dă implusuri când sunt beat
Dacă nu aş avea muzică, nu aş avea nimic,
E puterea mea interioară cu care mă ridic.
E ca viaţa fără culori, sufletul nu ar fi călător,
Muzica induce stări, produce schimbari,
Cum urci şi cobori.
Revin cu o completare a poeziei deoarece observ că este mare concurenţa :)))
Cum iese din pană
Pică pansament pe rană,
Muzica vindecă, şi nu fac reclamă,
Cu toţii o simţim diferit,
Din cauza mulţi nu îşi permit efectul dorit.
În primul rând, am începe să gândim și ne-am petrece timpul făcând ceva util pentru noi, pentru cei din jur.
Daca as putea, la comentariul tau as da -1 :)
A lăsat comentariul pentru link, iar eu (pentru că suntem pe terenul meu de joacă) i-am scos link-ul. Probabil el gândeşte mai mult decât noi neascultând muzică, de-aia ne depăşeşte logica comentariului.
SEACA!
Vreau nu vreau, tot cu muzica imi petrec cel putin o ora pe zi. Studiez saxofonul de aproximativ un an jumate, doi. Viata fara muzica e ca mancarea fara sare.
Fara muzica viata ar fi surda, am simti lipsa indemnului, a starilor, a tot ceea ce transmite muzica. Am avea nunti mute, petreceri cu bautura si.. carti de joc, copii care sunt adormiti cu un simplu noapte buna.
Saaaaad :(((((
Fara muzica ?
As invata mai mult , as dansa mai putin si m-as concentra la ceea ce citesc in loc sa fac un fel de karaoke .
Totusi nu as putea sa desenez .
Muzica ?Indispensabila pentru lenesi care vor sa viseze all day long .
Grim, spune tu… cine îți lasă comentarii rar, dar de fiecare dată te laudă ? Spune tu: nu sunt eu ? =))
Acum să trecem la subiect :D Nu ascult muzică doar de dragul de a avea un fundal sonor pentru activitatea de zi cu zi. Prefer să ascult muzică atunci când vreau să-mi hrănesc sufletul, să-mi bucur emoțiile … și atunci muzică de calitate, sunete care să-mi facă venele să tresalte.
Totodată, muzica este un instrument de manipulare a sufletului…
Dacă nu simți muzica, degeaba o asculți. Important e să găsești genul care să se aseze perfect peste ceea ce ești tu.
Pentru a arăta asta, ar trebui să ne imaginăm o lume fără emoții, o lume fără motivație și fără voință. Fiecare melodie ne ajută să ne exprimăm, să ne simțim mai bine, ne îndeamnă la visare și la împlinire.
Cum ar fi acestă viață fără muzică?
Ar fi o stare de rutină, o îndemnare la procrastinare și, desigur, opusul celor spuse mai sus. Ar fi o viață monotonă, lipsită de „culoare”, o viață … de neimaginat.
Cu toate că-mi ești concurent, îți dau dreptate ! Doar tu ești al doilea copil inteligent pe care-l laud când am ocazia :D După, Grim. Se înțelege :))
O viață fără muzică ar fi una tristă, de o tristețe neînțeleasă, inexplicabilă și prin aceasta de două ori mai tristă. Un suflet barbar.
Pentru mine unu viata fara muzica este: la fel ca viata fara blogguri si bloggeri, fara blog meeturi si oameni faini pe care sa-i urmaresti, sa-i admiri si chiar sa-i respecti ! :)
Oare cum e viata fara muzica, fara sunete, fara cuvinte pentru surzi si/sau hipoacuzici? Cam asa ar trebui facuta comparatia… Ganditi-va, oare cum ar fi ca un surd sa-si recapete printr-o minune auzul si sa descopere… muzica!? Wow, ar zice…
Hmm . greu raspunsu la aceasta întrebare .
Nimeni nu stie cum e fara muzica , doar ne dam cu presupusul .
Am vazut un film francez ,mai demult , în care muzicienii au facut greva în toata tara , nu au mai cantat deloc , si nici pasarelele nu au mai încantat auzul oamenilor cu trilul lor frumos .
La scurt timp toti erau posomorati , demoralizati de atata liniste , o liniste mormantala care fara sa vrei te afecta în profunzime .
Viata fara muzica , zgomot , e ca si cum nu ai trai , e ca si convietuirea a doi oameni la un loc si care nu vorbesc unul cu celalalt care se ignora reciproc , e deprimant.
Viata fara muzica e o viata fara culoare , bucurie , zambet .
Fara muzica viata e pustiu :)
Viața mea fără muzică ar fi viața mea fără amintiri. Fiecare amintire importantă are o coloană sonoră pentru mine. Baladă pentru o minune de la Vunk îmi amintește de prima dragoste, Hold me Now a lui Johnny Logan îmi aminteșe de cum era să mă aleg cu o corigență, Donde a trupei Mandinga de cum încercam să mă calmez la bac, iar No me Ames, a lui Marc Antony și a lui Jennifer Lopez de nunta la care am învățat să dansez ca oamenii normali. Iar astea sunt doar câteva exemple.
Muzica ne ajută să ne amintim mai ușor câ de frumoasă este viața noastră, fără să ne dăm seama. Dacă nu aș auzi piesele de mai sus uneori, la radio, nu mi-aș aminti de momene grele, dar frumoase trăite de mine, și de cum am depășit anumite greutăți. Și ar fi trist și demn de milă să uit așa ceva.
Ar fi fără sens
Sa-l porti sanatos :D
Ai citit articolul?
Fada… Viata fara muzica nu mai e viata. Chiar si acum, cand scriu randurile astea ascult muzica. Atunci cand fac curat in casa ascult muzica, atunci cand conduc, cand ma culc, cand fac dragoste, cand fac o baie fierbinte relaxanta. Cand sunt fericita, cand sunt suparata, cand plang, cand rad. Cum ar fi viata fara muzica? Nu ar mai fi viata. Ar fi ca in spatiul cosmic. Liniste completa. Dar…si in liniste, exista un ritm. Orice „bang” e tot muzica. Nu degeaba una dintre cele mai tari comapanii de aparatura audio din lume se numeste Bang…and Olufsen. Cu muzica traim mai frumos, exprimam ceea ce nu putem spune. Ne reprezinta. Respiram prin ea. Pentru mine e aerul insusi. Fara muzica ar fi mult mai greu sa spui „Te iubesc”, ar fi plictiseala mai multa.
Nu ar mai fi dans. Si din nou…S-ar pierde o parte din mine. Nu ar mai fi nimic. Gol.Vid. Muzica e viata!
Hmm… cred ca de multe ori fara muzica nu as putea crea, nu as putea face ceva repetitiv in munca pe care o desfasoara. Un Pink Floyd sau 3 Doors Down ma ajuta in momentele in care trebuie sa lucrez 5-6 ore incontinuu la laptop.
De cele mai multe ori muzica te inspira, te face sa te simti bine. Si asta face mult in unele zile…
fara muzica nu as putea face sex. si asta nu e chiar foarte bine.
Muzica a fost alături de om de mii de ani. Mai întâi cântaul vocal, apoi cu instrumente, acum cu mp3 playere.
E dificil sa ne gândim cum ar fi viața fără muzică. Deoarece nu știm cum e să fie fără.
Bine, dacă stăm acum, o vreme fără muzică, ni se va părea foarte greu.
Dar cu adevărat n-avem cum să aflăm.
E ca și cum ai întreba cum putem trăi noi fără țușplinghen.
Uite bine merci. Nu-i ducem lipsa, deoarece nu știm ce e ăla. Încă!
Din prisma unuia care nu știe de acel ceva, ori cu ori fără e la fel.
Din prisma celui învățat, e al naibii de nasol.
Viața fără muzică nu există. Și cred că nu a existat niciodată. Muzica nu trebuie interpretată ca o piesă de tip mp3, muzica există peste tot în natură. Și pentru simplul fapt că ne-a plăcut cum sună, am început să o imităm. Dar nu exisă viață fără muzică nici în cel mai adânc punct din oceanul Pacific.
Extra-mega-super plictisitoare.
In primul rand: Atunci cand te plictisesti rau ce faci ? Dai drumul la melodiile tale preferate si incepi sa le reciti. Plictiseala a disparut.
In al doilea rand: Nu am mai avea amintiri placute. Toti cred ca avem amintiri placute pe o melodie ( Am sarutat prima data, sau pe acea melodie ti-ai gasit sufletul pereche ).
In al treilea rand: Am fi toti emo. :))
viata fara muzica nu poti sa ai …cum nici fara aer nu poti trai asa e si cu muzica
Hmm… O sa incep prin a spune ca eu ascult obligatoriu muzica atunci cand lucrez la birou, muncesc fizic sau meditez, adica aproape incontinuu. Piese agitate ma calmeaza sau imi redau energia necesara, melodii linistite ma fac sa asez pe chip un zambet melancolic, stand pe un balcon pustiu, la rasarit. :-) Am mentionat asta pentru ca eu nu imi pot imagina o lume fara muzica. Dumnezeu nu ar mai fi fost perfect daca ar fi comis o asemenea eroare. Cel mai probabil a si fredonat toate piesele create vreodata in timpul zilelor Creatiei. ;-))
Comentariu demn de ultima sută de metri: Muzica e ceva natural, încercat, simţit şi repetat de om de atâtea ori, până când a ajuns să lege sunete care împreună sună bine. În ultimele 2 săptămâni mi-am distrus 2 perechi de căşti, iar muzica mi-a lipsit ca niciodată în viaţă. E mai mult decât un viciu, e o amintire lăsată de alţii care poate altfel ar fi fost uitaţi. Asta rămâne muzica, o alinare a sufletului de obicei. O amintire, o legatură cu trecutul, profundă… Momentan ascult muzică la o calitate execrabilă. Şi mă afectează. Enorm. Pentru că după cum mulţi spuneau, muzica trebuie simţită, nu ascultată.