Fenomenul Twilight observat din interior

Pierdut pe străzile Iaşiului, am aflat că la un anumit Cinema din oraş, va rula săptămâna aceasta filmul „Amurg” sau „Twilight”, ecranizarea cărţilor din seria cu aceleaşi nume scrise de Stephenie Meyer . Pentru că auzisem de lansarea din noiembrie 2008 a acestui film şi de încasările uriaşe pe care acesta le-a obţinut din prima sătpămână după ce a fost lansat, pentru că ajunsesem să cunosc o mulţime de persoane care citiseră cărţile şi care se anunţau impresionate de acestea, pentru că am întâlnit păreri pro şi contra în privinţa calităţii acestui roman, nu m-am putut abţine să nu încerc să aflu mai multe despre cel ce eu l-am numit un adevărat fenomen, Twilight.

Zis şi făcut. Am alergat până la mall, am luat un bilet şi am intrat în sală întâmpinat de afişul filmului destul de bine realizat şi care mi-a stârnit într-adevăr, interesul. Nici nu am realizat când a început fiind prea concentrat să îmi iau câteva notiţe pentru viitorul articol. Astfel, introducerea semăna cu unul din acele clişee des întâlnite în filmele destinate adolescenţilor. Am înţeles astfel că personajul principal era reprezentat de o tânără pe nume Isabella Swan sau simplu, Bella despre care am aflat că se mutase recent din Arizona într-o regiune ploioasă din Washington, Forks, împreună cu tatăl său. Acţiunea viitoare reprezintă primele zile la noua şcoală a Bellei precum şi prezentarea noilor săi colegi. Dintre aceştia se remarcă Edward Cullen, colegul de bancă al fetei care la început pare foarte agitat de prezenţa noii colege, dispărând pentru câteva zile.

Acesta îşi face apariţia într-un moment cheie al filmului când o salvează pe Bella de o camionetă ce se îndrepta cu viteză catre ea, oprind autovehiculul cu mâna şi demonstrându-şi astfel, puterile supraomeneşti.
Începând din acel moment, Bella are ocazia să cunoască un altfel de om despre care după o serie de mai multe întrebări şi mici investigaţii, află că este un vampir. Edward îi povesteşte Bellei detaliile vieţii sale explicându-i că el este genul de vampir „vegetarian” ce se hrăneşte doar cu sânge de animale spre deosebire de ceilalţi vampiri din oraş care îşi făcuseră recent simţită prezenţă printr-o serie de crime. La scurt timp, cei doi se îndrăgostesc şi îşi trăiesc fericiţi povestea de dragoste. Este interesant că acest film a combinat mai multe stiluri precum dramă, scince fiction sau romantic la care s-au adăugat scurte momente de comedie. Revenind la acţiunea filmului, aceasta ia o întorsătură ciudată atunci când unul dintre vampirii ce se hrăneau cu sânge de om, decide să o omoare pe Bella.

Punctul culminant este atins în momentul în care urmăritorul ei, pe nume James, îi intinde o capcana în care aceasta cade alegând să se întâlnească cu el în interesul de a-şi salva mama presupus capturată de vampir. James ajunge să o muşte pe fată injectându-i un tip de venin ce urma să o transforme evident, într-un vampir. Din fericire, Edward apare la timp şi cu ajutorul celor din familia sa, vampiri la rândul lor, reuşesc să o salveze din mâinile lui James. Singura soluţie însă de a o transforma pe Bella înapoi într-un om era ca Edward să îi sugă veninul înapoi cu riscul de a nu putea rezista tentaţiei de a o omorî peste care însă, reuşeşte să treacă cu succes.

Filmul se încheie cu dorinţa Bellei exprimată lui Edward de a fi şi ea vampir, dorinţă la care Edward îi răspunde prezentându-i viitoarele consecinţe negative, amânând astfel decizia fetei. De-alungul filmului am putut observa caracterul celor doi protagonişti despre care vă voi spune câteva cuvinte. Despre Edward pot spune că este idealul de băiat pentru majoritatea fetelor din câte am putut înţelege de la acestea şi voi lăsa fetele să comenteze afirmaţia mea. Totodată, Edward şi-a demonstrat şi talentul artistic interpretând o piesă superbă la pian. Cât despre familia acestuia, putem spune că era foarte unită respectând cu stricteţe o anumită serie de principii (“ Vom continua să luptăm în numele familiei noastre.”). Bella demonstrează că este o fată curajoasă, loială şi că are încredere în părinţii săi şi în cei cu adevărat apropiaţi ei, demonstrează că este o prietenă de nădejde dar uneori, o fiinţă prea încrezătoare în spusele altora. Cam asta ar fi ce am reuşit să observ urmărind filmul.

Revenind la aşa-numitul “Fenomen Twilight” şi la cei care au fost uşor atraşi de acesta, un comentariu destul de scurt l-ar putea explica. Astfel, l-am putea asemăna cu romanul şi seria de filme Harry Potter, creaţie ce a făcut o vâlvă extraordinară în rândul tinerilor, Amurg cu siguranţă nereuşind încă să îl egaleze. Totuşi, din nevoia mai ales a adolescenţilor, de a evada într-o altă lume diferită de cea în care trăiesc, aceştia sunt atraşi de elementele fictive din carte precum şi de faptul că personajele sunt reprezentate în majoritate tot de tineri.

Spre final m-am gândit să păstrez criticile referitoare atât la realizarea filmului cât şi la stilul autoarei de a scrie. Am observat astfel în acesta din urmă o anumită stângăcie în imaginarea elementelor fictive, stângăcie de care sper că Stephanie va scăpa în volumele următoare dacă acestea vor continua să apară. Cât despre film, lucrul care m-a deranjat cel mai tare a fost modul în care se purtau dialogurile mai ales între Bella şi Edward, regizorul încercând să adauge o tentă de suspans şi mister prin întârzierea replicilor, tehnică destul de interesantă dar care devine la un moment dat destul de plictisitoare şi chiar enervantă în momentul în care încerci să urmăreşti acţiunea pas cu pas. Una peste alta, pot spune că am fost plăcut surprins să descopăr detaliile acestei creaţii care a furat admiraţia a atâtor tinere din întreaga lume şi în legătura cu care eram destul de reticent înainte.

Articol scris de Daniel.