Cum poți să vezi ce căutări face lumea pe blogul tău
Statistici Social Media în România [infografic – decembrie 2017]
Dacă ai urmărit ce-am mai scris pe Facebook, probabil ai văzut că acum ceva timp, la invitația celor de la Olmeca Tequila, am fost în Mexic, să văd cum se face tequila și să-i înțeleg mai bine povestea. Hai să vezi ce-am descoperit în această călătorie fantastică. :D
Dacă vrei să faci tequila, înarmează-te cu 7 ani de răbdare
Unul dintre cele mai impresionante lucruri la procesul de realizare al acestei băuturi este faptul că agava albastră, planta din care rezultă tequila, are nevoie de o perioadă de 7 ani pentru a ajunge la maturitate și a putea fi folosită în realizarea băuturii. Mai mult, Mexic e singura țară care deține dreptul de a folosi numele tequila într-o băutură alcoolică. Fiind băutură locală, au reglementat foarte bine locurile în care trebuie să crească agavele albastre pentru a avea la final o băutură numită tequila.
Altfel spus, dacă te apuci să crești agave albastre într-o altă țară (în afară de Mexic) sau într-un alt stat (în afară de Jalisco și alte câteva municipalități), n-o să ai voie să-ți numești băutura spirtoasă tequila, pentru că doar agavele crescute în acele câteva zone din Mexic au acest drept. :D
Oricum, agavele albastre au nevoie de niște condiții de creștere care se găsesc destul de greu în alte zone ale lumii. E vorba în special de un sol roșu și nisipos și o climă cu temperaturi destul de ridicate pe tot parcursul anului.
În 7 ani, o plantă de agave ajunge la o greutate de 30 – 35 de kilograme, iar dintr-o astfel de plantă ies în final vreo 8 – 9 sticle de tequila.
Deși această activitate se practică în Mexic de foarte mult timp, agavele albastre se culeg manual. Se pare că nu există încă o metodă industrială de a-ți da seama dacă o plantă de agave este coaptă sau nu, așa că producătorii de tequila preferă să recolteze aceste plante manual. În plus, având în vedere că durează 7 ani să le crești, preferi să le culegi folosind o metodă care să-ți asigure pierderi mici.
Cum se recoltează
Folosind o unealtă care arată ca un fel de hârleț, doar că are lama mai mică. Fermierul începe prin a tăia cu acea unealtă frunzele tari și spinoase ale plantei, apoi sapă puțin în jurul său și-l scoate din pământ. E o muncă grea, deși la o primă vedere pare o joacă. Tot fermierul își dă seama, în funcție de culoarea și dimensiunea plantei, dacă aceasta este coaptă sau nu. Am făcut și câteva fotografii care te vor ajuta să înțelegi mai bine aceste rânduri. :D
Eu, echipat pentru a străbate lanul de agave pe un ATV. Protecția e împotriva acelui nisip roșu care intră peste tot. :D
Poate te întrebi cine are răbdare timp de 7 ani ca să culeagă o plantă. Ei bine, fiind singura zonă din lume în care agavele albastre cresc pentru a face tequila, pentru un fermier e destul de simplu, pentru că brandurile producătoare de tequila cumpără sau iau în arendă pământul din zonă pentru a-și putea menține businessurile.
Oricum, așa cum se întâmplă la orice cultură, nu poți crește aceeași plantă pe același sol la nesfârșit, așa că fermierii din mexic mai cresc și porumb o dată la 7 – 8 ani, pentru a pregăti solul pentru următoarea cultură de agave albastre.
Cât despre agave, pe lângă tequila, din ele se mai pot face și diverse țesături (care se transformă în haine, genți de pânză etc.) sau sirop de agave (foarte dulce, util în cocktailuri, sucuri dulci sau deserturi). Dar principalul motiv pentru care sunt crescute culturile de agave este tequila, bineînțeles.
Ce se întâmplă cu agavele după ce sunt culese și cum se face tequila
Ei bine, traseul e destul de simplu: după ce au fost culese, agavele sunt urcate în camioane mari, apoi sunt aduse la fabrică. Distileria Olmeca Tequila primește zilnic 3 – 4 camioane pline cu tulpini de agave albastre, adică aproximativ 60 – 80 de tone de agave. Unul dintre avantajele agavelor este că sunt foarte rezistente. Altul, că pot fi culese în orice zi a anului. Asta înseamnă că o plantă coaptă poate sta în pământ până la un an de zile înainte să începă să se strice, motiv pentru care e destul de ușor de controlat cantitatea de agave culeasă zilnic, pentru a nu culege prea mult și a strica plante fără rost.
După ce ajung la fabrică, plantele sunt introduse într-un cuptor imens. În cuptor intră aproximativ 40 – 50 de agave (adică aproximativ 2 tone, dacă ar fi să le cântărim) și stau acolo timp de 3 zile. Acea fierbere face ca tulpina de agave să devină moale, suculentă și dulce.
Ulterior, ele ajung într-un dispozitiv numit Tahona Mill, unde o rocă vulcanică de 2 tone strivește fibrele de agave coapte pentru a scoate din ele tot sucul dulce pe care acestea îl conțin. Iar domnul din imaginea de mai jos are grijă ca roata să nu strivească aceleași fibre mereu și mereu. Practic, jobul lui e de a rearanja fibrele care urmează a fi strivite de către acea roată imensă și grea.
Folosind această metodă, se strivesc 8 tone de fibre de agave pe oră. :D Sunt branduri care folosesc metode mai noi de a stoarce sucul din agave, dar cei de la Olmeca spun că ei preferă metoda clasică, pe care o folosesc mexicanii dintotdeauna (de pe vremea în care roata era învârtită de un măgar, nu de un mecanism automat). Această metodă clasică asigură faptul că fibrele sunt stoarse bine (deci nu se pierde suc în acest proces), iar unii spun chiar că roca aceasta specială dă și o aromă aparte tequilei.
După ce se scoate tot sucul dulce din fibrele de agave, acesta este pus la fermentat, iar fibrele stoarse se vor folosi ca fertilizator pentru sol. Distileria Olmeca Tequila strânge anual aproximativ 200 de tone de resturi rezultate din fibre stoarse de agave.
Revenind la fermentație, procesul este asemănător oricărei alte băuturi, adică se adaugă drojdie peste acel suc dulce, iar aceasta formează alcool, împreună cu zahărul din sucul de agave. Acest proces are loc în niște bazine imense, făcute dintr-un material special, în așa fel încât să nu altereze în niciun fel procesul de fermentație.
În imaginea de mai jos, deși lichidul arată ca și cum ar fierbe, să știi că nu e încălzit cu nimic, ci este efectul pe care-l dă drojdia pentru că produce fermentarea.
După fermentare, lichidul rezultat are o concentrație de alcool de 6%, iar pentru a o crește, începe procesul de distilare, care este cel pe care-l cunoaștem cu toții, fiind folosit și în realizarea tăriilor patriei, #casăzicașa.
Practic, lichidul rezultat în urma fermentării este pus într-un recipient special care, cu ajutorul căldurii, ajută ca alcoolul să se separe și să rezulte o băutură cu o alcoolemie mai mare. În general, tequila se distilează de mai multe ori, pentru a ajunge la alcoolemia impusă de lege, adică peste 31%.
În zona în care se face distilarea e interzisă folosirea oricărui fel de device, din motive de siguranță. Practic, e o concentrație foarte mare de aburi de alcool în zonă și am fost rugați să nu fotografiem nimic și să nu folosim smartphone-urile acolo, așa că nu am fotografii cu această zonă a fabricii :D
După ce e gata tot procesul, băutura este fie ambalată direct, pentru așa-numita Tequila Blanco, fie depozitată în butoaie de stejar pentru a învechi băutura. Folosite anterior pentru a învechi whiskey-ul, aceste butoaie vor da o aromă specială tequilei și o culoare auriu-închis. Tequila va sta în acele butoaie între 3 și 18 luni, în funcție de sortiment.
Oricum, interesant e și faptul că aproximativ 6% din conținutul butoaielor pline cu tequila se pierde la fiecare 6 luni prin evaporare.
Ambalarea
Toate sticlele de Olmeca Tequila sunt ambalate în fabrica pe care am vizitat-o noi. De fapt, orice picătură de Olmeca Tequila se produce și se ambalează în acea fabrică, apoi e distribuită în 15 țări, printre care și România. În fiecare zi, în acea fabrică se ambalează peste 48.000 de sticle de tequila. Am filmat procesul de ambalare și te invit să-l urmărești mai jos.
https://youtu.be/hOJhUbs8e18
Cum se bea tequila în Mexic
Acum, dacă știi cum se face tequila, hai să vezi și cum o beau mexicanii. :D Contrar așteptărilor pe care le aveam, mexicanii nu beau tequila cu sare și lămâie, așa cum o facem noi. Ei o servesc în general sub formă de shot, dar fără s-o stingă sau s-o amestece cu altceva.
Când nu beau tequila sub formă de shot, o beau sub formă de cocktail. Și am degustat o mulțime de variante de cocktail cu tequila în Mexic, iar unele chiar au fost foarte gustoase. Până la vizita în Mexic, nu m-am gândit niciodată să prepar cocktailuri folosind tequila, pentru că în România am fost obișnuit s-o beau altfel.
Totuși, există un început pentru toate, nu? Oricum, indiferent de amestecul din cocktail, în Mexic vei găsi acele urme de sare pe marginea paharelor. Cumva, e modul lor de a amesteca sarea cu tequila. :))
Mai multe detalii despre Olmeca Tequila găsești pe site-ul lor sau pe Facebook.
Salud!
2 Comments
Interesant. Sunt convins că nu se compară cu rahaturile care se vând la noi sub numele de tequila.
Tot ce pot să-ți spun legat de asta a e că dacă ai grijă ca brandul pe care-l consumi să fie Olmeca, sigur va fi la fel cu cel pe care l-am băut în Mexic, pentru că de-acolo pleacă și sticlele care ajung în România. :D Nu știu care e procedura la alte branduri.