Dă-mi şi mie trei beri

Se ia un rromales puţin ameţit care intră într-un supermarket din faţa blocului meu pentru a-şi alimenta rezervorul cu încă trei beri împărţite în mod egal lui şi încă unuia (două le lua ăsta de a avut tupeul să le cumpere şi încă una celălalt .. împărţeală frăţească ce să mai).

Fiind atât de ameţit şi având de gând să cumpere doar câteva lucruri minore, mustăciosul ăsta cu piele câcănie (da, ştiu, sunt rasist când vine vorba de ţigani) l-a rugat pe tipul ăla angajat de cei de la supermarket (nu ştiu cum îi zice), ăla de avea grijă ca toate coşurile să fie puse la locul lor şi se plimba prin raioane şi chestii din astea, să-i cumpere el cele trei beri că-i dă banii. Ăla s-a dus, le-a luat, le-a dus la casă (şi da, ţiganul i-a dat banii dacă la asta v-aţi fi aşteptat), le-a plătit din banii ţiganului şi s-a terminat povestea.

Glumeam. Nu s-a terminat povestea aşa, că era prea simplu.

Vă las un rând de respiro. Pregătiţi-vă de măcel.

Hai că vă mai las unu! Acum începe:

Ţiganul a dat să plece, dar a lăsat berile la casă. Nenea ăsta, băiat cu cei 7 ani de-acasă, le-a luat şi s-a dus să i le ducă (înainte ca tipul să iasă din magazin). Fiind sub influenţa alcoolului şi a prostiei, mai mult a prostiei decât a alcoolului, tipul pe care tocmai l-am botezat Remus ca să nu-i înjur neamul strigându-l dupa tot felul de caracteristici, i-a spus lui x (adică ăla de lucra la supermarket):

– Du berile acolo, la ăla, e finu’ meu şi tre’ să bem amândoi
– Domnule, berile sunt ale dumneavoastră, iar eu nu pot părăsi incinta SuperMarketului. Îmi pare rău. Va trebui să le duceţi dumneavoastră.

* ţin să precizez că „acolo”, în contextul de faţă, reprezintă circa 200 de metri distanţă

Zbang! Remus îi lipeşte o palmă lui x. X, fiind un tip bine făcut şi .. chel ridică berile de jos şi-l mai roagă o dată să le ia cu o faţă ameninţătoare de … milog.

În cele din urmă nu ştiu care unde s-a dus cu berile sau cu ochii umflaţi pentru că eu am surprins faza în timp ce-mi cumpăram un pahar de pâine şi na .. după ce l-am plătit am părăsit magazinaşul.

Îmi pare rău prieteni, dar decât să fac un basm dintr-o poveste reală am preferat s-o las fără sfârşit.

Tags:

19 Comments

  1. Daniel 17 septembrie 2009
    • Cristian Florea 18 septembrie 2009
  2. bubicO 18 septembrie 2009
    • Cristian Florea 18 septembrie 2009
      • Andrei 22 octombrie 2009
  3. Thew 18 septembrie 2009
    • MadaManu 18 septembrie 2009
      • Cristian Florea 18 septembrie 2009
    • Cristian Florea 18 septembrie 2009
  4. slayer666 18 septembrie 2009
    • Cristian Florea 18 septembrie 2009
      • slayer666 18 septembrie 2009
      • Cristian Florea 18 septembrie 2009
      • Andrei 22 octombrie 2009
  5. A.Dragos 18 septembrie 2009
  6. Anca 20 septembrie 2009
    • Cristian Florea 20 septembrie 2009
  7. R.Dobroi 24 septembrie 2009
    • Cristian Florea 24 septembrie 2009

Leave a Reply