Haina (nu) il face pe om

De ceva timp am descoperit o melodie de la Pasarea Colibri despre un anume Nastratin Hogea care a fost invitat la o nunta unde a realizat faptul ca daca erai imbracat bine, erai primit la fel de bine!
Versurile:

Nastratin Hogea fiind odata la o nunta chemat,
Se duse in haine simple ca sarac biet imbracat.
Nuntasii astfel vazandu-l nici in seama nu-l baga
Ci pe cei cu haine scumpe sa trateze alerga
Si dupa ce asezara la masa pe toti frumos
Il pusera si pe dansul in coltul mesei de gios.
Nastratin vazand aceasta se scula, in graba alerga,
Si pe un al sau prieten sa-i dea hainele-l ruga
Dandu-i hainele acela se imbraca galant, pe loc
Puse si o blana asupra-si cu postav rosu, de foc
Si asa mergand el iarasi la nunta ce-a fost chemat
Cum il vazura nuntasii cu cinste l-a-ntampinat
„Poftim, poftim Hogea efendi” catre dansul tot zicand
L-au pus tocma in fruntea mesei, fiecare loc facand
El daca sezu la masa si-a intins maneca-n vas
Zicand: „Poftim poftim blana mananca ce e mai gras”
Il intrebara nuntasii: „Hogea efendi” zicand
„Pentru ce-o faci aceasta si intingi maneca mancand”
Pentru ca el le raspunse
„Eu intai cand am venit cu hainele cele proaste
Nimenea nu m-a cinstit
Iar cand am dat buna ziua abia mi-a zis multamim
Iara cum venii cu acestea
Toti mi-au zis poftim poftim
De-aceea si eu blana sa manace o poftesc
Caci vaz toti privesc la haine
Iar persoana n-o cinstesc.

Acultati melodia:

Incep sa cred ca in zilele noastre acest „sport” se practica din ce in ce mai des. Din ce in ce mai multe persoane sunt respinse datorita simplului fapt ca sunt mai diferite (si aici nu ma refer numai la imbracaminte).
Ideea este ca noi inca nu stim sa apreciem o persoana pentru ce are mai frumos. Noi vrem ca toti sa fie la fel sau ca totul sa fie frumos la o persoana. NU ne dam seama ca acea persoana este speciala pentru un simplu fapt, o simpla sclipire care ne face sa ne simtim mai bine. Stim doar sa-i judecam pe altii si sa incercam sa-i schimbam. NU ne gandim ca ar trebui sa ne schimbam noi mai intai.