Am învăţat nişte lucruri la Brăila
Singurul lucru constant în viaţă e schimbarea
E cineva pe-aici care nu s-a visat niciodată cântand pe o scenă în faţa unui public imens care-i strigă numele şi care pare să reacţioneze ca şi cum ar fi sedat la fiecare gest al lui?
E cineva care, ascultând o melodie, nu s-a visat în locul artistului, la cine ştie ce concert imens?
E cineva care nu a visat niciodată la o viaţă de artist, fie că are sau nu înclinaţii muzicale, că io nu cred?
13 Comments
Acum, ca tot ai pus intrebarea, am intrat intr-o dilema. Chiar nu-mi aduc aminte.
Deci chiar nu stii daca te-ai visat vreodata cantand pe scena? :))
Eu. Când eram mică aveam o fobie de scenă de n-ai văzut așa ceva. După aia m-am făcut PR :). Dar tot nu mi-am dorit/imaginat vreodată cum ar fi să fiu în locul artistului. Cred că unele lucruri nu-s pentru mine.
Da, probabil fobia de scena te-a tinut departe de chestia asta. Cine stie?
La toate cele 3 intrebari raspund afirmativ. In fiecare secunda a unei melodii care imi place, in special rock si punk.
Tu ? :)
Daca nu eram asa, nu scriam articolul asta. De fiecare data cand sunt numai eu cu muzica si este o melodie care-mi place in mod special ma imaginez pe scena, in locul artistului. Imi place sa visez in sensul asta :D
„Eu nu ştiu alţii cum sunt, dar eu…” :))) cânt şi mă fâţâi pe orice melodie cu ritm. Nu contează că am lingura de lemn sau coada de la mătură! Spectacolul contează şi starea mea de spirit :))). A mea şi a celor care sunt pe lângă mine. Că m-am văzut pe scenă? M-am văzut şi am şi fost. Am fost două picioare stângi şi m-am ambiţionat să învăţ să dansez. Am început cu break-dance, că deh, era la modă şi era cel mai greu :)))). Apoi, m-am trezit dansând pe melodiile lui Michael. Am văzut şi alţi colegi făcând la fel şi le-am zis: hai să punem de o trupă. Şi am fost. Am dansat la toate spectacolele liceului cu trupa şi individual. Dacă vrei ceva cu adevărat eu cred că nu ar trebui să te reţină nimic! :) Deci…let’s rock! :))))
Oho, dar ai avut ceva activitate, nu gluma. Iar acum? Nu ne mai surprinzi cu vreo aparitie pe scena?
Când eram junior, aveam un obicei din a strânge cutiile de vopsea ale mamei şi să-mi fac set de tobe din ele. Ce mai rupeam beţele! Eram fascinat de ceea ce făceam şi uneori chiar mă gândeam că poate aş ajunge şi eu să cânt pe o scenă. Vremea a trecut, iar visul meu nu mi s-a mai părut de aşa mare interes.
În schimb, că nu am ajuns fotbalist profesionist o să regret, probabil, toată viaţa.
Şi de ce nu ai ajuns fotbalist profesionist?
Păi, nu a fost dorinţa părinţilor. Iar la 6-7 ani nu mi-am putut face de cap.
Pai eu am fost in fata multor oameni si am cantat ! Si karaoke si la baie si peste tot, eu cant ! =)) Hey hey I wanna be a rockstar !
Tu ai cantat si la #GalatiBlogmeet, nu ma indoiesc de talentul tau :D
P.S.: Pe la sfarsitul lui februarie sa nu-ti programezi nimic. Implineste Blogosfera Vranceana 2 ani si va fi un fel de mare chef :D