Mulţumim doamnei Ionelia Moldoveanu pentru că a oferit ţării un campion

„Toţi suntem de acord că ceea ce interesează cunoaşterea umană nu sunt faptele – ci faptul”.

Închid cartea semnată de Mircea Eliade din care am scos citatul de mai sus şi încep să mă gândesc la ce vrea autorul să spună, înainte de a termina de citit întreaga secvenţă.

Faptele reprezintă fiecare mişcare, decizie, sau gest pe care hotărâm să le facem. Faptul este gestul definitoriu. El este cel care face diferenţa dintre ceea ce se întâmplă în mod normal şi ceea ce are să se întâmple după acel gest.

Ce-a făcut Alin Moldovenu la Jocurile Olimpice a fost acel fapt. Restul, celelalte concursuri de până acum şi munca pe care a depus-o, o catalogăm ca o serie de fapte. Viaţa lui, cred eu, s-a schimbat datorită acestei medalii. Dacă faptul ar fi fost peste patru ani, viaţa lui s-ar fi schimbat atunci, indiferent de rezultatele pe care le-ar fi obţinut în tot acest interval. Şi aici nu-i vina lui, ci a noastră, pentru că ne interesează un sport doar în momentul în care ajunge la Jocurile Olimpice. În rest, abia dacă ne mai amintim că există.

Astăzi, împreună cu Amalia şi Tudor, am vizitat-o pe mama lui Alin, simţindu-ne datori să o felicităm pentru faptul care a sensibilizat şi a bucurat o ţară întreagă, dar în special oraşul Focşani. Ne-a mulţumit politicos şi ne-a spus că trebuie neapărat să-l cunoaştem şi pe Alin. I-am promis că o să fim pe fază când se va întoarce în ţară şi o să dăm mâna cu el. Faptul, până la urmă, este al lui, dar o parte din merit i se atribuie şi mamei sale. Am considerat că faptul, fiind un lucru definitoriu, trebuie răsplătit şi sufleteşte, nu doar material, cu o medalie. Am încercat să-i transmitem mamei lui Alin cele mai sincere felicitări din partea noastră, iar ea le-a primit cu inima deschisă a unei mame care a născut, a crescut şi a încurajat un campion.

Cu acest articol, echipa formată din Amalia, Tudor şi cu mine, participăm la concursul organizat de Chinezu, la care putem câştiga trei tricouri olimpice, direct de la patzaikin.com. Dar vă daţi seama că premiul e mult prea puţin important în comparaţie cu ce-am simţit cunoscând-o pe doamna Moldoveanu, nu?