Să învăţăm ceva de la artiştii preferaţi
Despre zdup, mititica şi toate celelalte
Sorin ne-a arătat aici părerea lui despre Twitter şi RT. O părere pe care o împărtăşim cu toţii, doar că unora ne este teamă s-o recunoaştem (dacă n-o citiţi, nu veţi înţelege articolul cum trebuie).
Un exemplu concret, ca să-i înţelegeţi mai bine articolul lui Sorin, a fost atunci când Dragoş şi-a lansat EBook-ul Fotografic. După ce a trimis el link-ul pe Twitter, am văzut 2, maxim 3 RT-uri ale tweet-ului respectiv (exceptându-l pe al meu). După ce l-a trimis şi Manafu, am avut de-aface cu o puzderie de RT-uri.
Ce să concluzionăm de-aici? Că oamenii se lasă foarte uşor influenţaţi de nivelul de notorietate al unei persoane. Când trimit eu link-ul, nimeni nu-l bagă în seamă. Când îl recomandă o persoană mai notorie, toţi îl consideră important. Am încercat să analizez situaţia, crezând că doar la noi se poate întâmpla aşa ceva.
Am început cu StumbleUpon unde, surpriză, e la fel. Şi acolo tot aşa stă treaba, că doar am testat pe propria-mi piele. După ce am urcat eu un articol, am avut 3 vizitatori de-acolo. L-a mai urcat cineva, am avut 700 de vizitatori de-acolo + încă vreo 5 persoane care să recomande link-ul. Văzând asta, am raportat ideea la viaţa de zi cu zi. Ce crezi? La fel!
Dacă vine un boschetar la tine şi începe să-ţi spună că luna se face pătrată în timpul zilei, când noi n-o vedem pe cer, tie-ţi vine să-l întrebi ce-a fumat, dar dacă apare un mare cercetător care zice acelaşi lucru, îţi vine să zici: „Uite, bă, ce deştept e ăsta”.
Ideea e aceeaşi, conceptul la fel, întrebarea ar fi: „De ce facem astfel de diferenţe?”
15 Comments
Tin sa te contrazic putin. Inainte de a da Manafu pe Twitter eu aveam adunate aproape 20-30 de RT-uri. Bine, astea in vreo 3-4 zile. :)
Cum a dat Manafu cum am ajuns la 70. :))
tu stii mai bine. eu vorbesc de reactiile pe care le-am observat eu, printre oamenii pe care-i urmaresc. comparand 30 de RT-uri in 3-4 zile cu cele 40 intr-o singura zi, asta dupa ce-a dat manafu pe twitter, vedem o diferenta imensa. un singur om a generat mai multe RT-uri intr-o zi, decat mare parte din blogosfera in 3-4 zile. Unde mai pui ca unii au dat de mai multe ori?
Eu cel putin, am dat de 2 ori, ca sa vada cat mai multa lume
vax
stai ca nu inteleg. e vorba despre asta?
Pentru ca ne place sa fim condusi? Pentru ca a fi condus presupune confort? Pentru ca nu suntem dispusi sa ne asumam riscuri? Pentru ca nu le place de tine, dar de Manafu da?
Daca ai ceva de spus, trebuie sa muncesti ca sa fii auzit.
nimeni n-a spus ca vreau ca parerile mele sa fie bagate in seama stand degeaba. pe mine ma uimeste doar faptul ca aceeasi parere este interpretata diferit in functie de cine o scoate pe gura, dar se pare ca ai explicat la inceputul comentariului de ce se intampla asta.
multumesc pentru ca te-ai oprit pe-aici si ai comentat. apreciez gestul, sincer.
Asa-i bai nene ai dreptate acum hai sa-ti zic cum procedez eu:
– nu dau RT la tweeturi care is date deja de cateva persoane influente ca nah nu le vad rostul. Sigur exista sansa sa nu le vezi la momentul potrivit dar totusi la 10 RT-uri date daca urmaresti persoanele cu legatura in on-line il observi. Daca totusi vrei sa dai RT gandeste-te daca tweetul tau va ajunge la alte persoane decat cele care stiu deja de chestia asta (sa zic ca tu stii ca ai urmaritori care poate nu’s in online, cu blogurile cu twitterul etc).
– cand vad ca cineva a scris ceva interesant si poate nu are numarul de urmaritori ai mei (si nu’s ipocrit) nu ma doare mana sa dau un RT, au altii sanse sa vada chestia aia
– mai ajuti un prieten, o persoana pe care o cunosti sa vanda, sa faca ceva
– si bineinteles chestiile funny de care poate nu se stie, mai faci o gluma una alta, eu mai ales de-asta stau pe twitter.
Concluzia potrivita cred ca ar fi alta. Un lucru care este bun, e bun. De ce ar fi mai bun daca e recomandat de X cand acelasi lucru este facut de Y.
Cred ca este scurtcircuit de incredere.
Avand in vedere ca este foarte usor ca informatia sa fie produsa si transmisa in zilele noastre,
[acum bariera de intrare in a genera continut este extrem de mult mai mica decat pe vremea nu demult apusa cand editurile, trusturile de presa si televiziunea detineau monopolul generarii si transmiterii de content]
Omul de rand are nevoie de niste filtre care sa ii garanteze ca nu pierde timpul citind tot felul de content cu zero added value, filtru care poate lua forma si unui om care e cunoscut ca genereaza/transmite content de calitate.
Nu stiu daca am scris mai adanc de nivelul de deepness/shallowness al blogului tau, astept sa vad ce parere ai si tu despre ce ti-am scris :)
Sincer sa-ti spun, la asta nu m-am gandit, iar acum tind sa-ti dau dreptate. Omul nici macar nu acceseaza link-ul cand vede ca este trimis de un om „mititel” care nu are inca destula notorietate, dar cand cel mai „mare” il trimite, toata lumea isi da seama ca de fapt ai ce vedea in spatele link-ului, deci se merita, atat click-ul cat si RT-ul.
Afirmatia ta asezata langa afirmatia lui @cerbulvechi (care poate fi citita mai sus) imi aduce un raspuns destul ce coerent articolul. Este un raspuns pe care-l asteptam, dar pe care nu-l puteam gasi singur.
Multumesc pentru comentariu!
Pana la urma, la asta se rezuma Social Media, nu? Ca tot vazusem articole despre ‘branding personal`, `networking` si alte cele.
E o realitate, nu neaparat benefica, dar pana la urma la asta aspira cam toti in momentul in care incep sa fie prezenti pe net: sa fie vizibili, sa fie bagati in seama; si in functie de cat de mult ai demonstrat/ai dat din coate pana acum, primesti si aprecierea altora – desi as spune ca ajunge sa fie o apreciere artificiala, ca nu te mai urmaresc pentru continut, ci doar ca sa fie si ei `in trend`.
Odata ce iti faci cont pe Twitter, iti sunt sugerati in dreapta paginii oamenii cu cea mai activa prezenta.
S-a ajuns sa fie ceva de genul: Cand spui Twitter, spui Chinezu, Manafu, Arhi – ceea ce e bine, doar ca lumea nu se mai oboseste sa-i descopere si pe altii.
Cum vad eu treaba asta:
1. In orice domeniu din lumea asta, din punct de vedere al infuentei, oamenii sunt diferiti, si este normal sa fie asa. Si Manafu va primi mai putine RT-uri decat ar primi Mashable, daca da RT la un link dat de Manafu.
2. Degeaba te urmaresc sute/mii de persoane, poate unii te urmaresc din reciprocitate, nici macar nu vad ce scrii pe twitter, ei, de fapt, urmarind o lista cu 1-200 de persoane, dintre care, de obicei, nu lipsesc persoanele importante.
3. Exista RT-urile date din complezenta, interes, obligatie, reciprocitate si placere. Cei importanti pe twitter au parte de toate aceste RT-uri.
4. Suntem romani.
Hai sa iti zic cazul meu…
Nu mi-am promovat story-ul scris pe blog foarte mult, de fapt la mine bloggingul a inceput ca ceva de suflet, dar nu stiu cum…a ajuns la Arhi (Cred ca pe vremea cand ne urmarea pe toti…nu stiu)…
Si Arhi a dat un tweet cu „roman scris pe blog http:// „…Sa nu iti zic cum au sarit views-urile :))
Ca apoi s-a lasat linistea, ca nimeni nu a mai dat, dar impactul pe care l-a avut twitt-ul lui Arhi a fost ca lumea sa imi zica: „vai…o sa citesc ce ai scris”…dar nu au mai comentat sau ceva….adevarul asta e…
pe vremea aia probabil nu era atat de mare nebunia asta cu RT-urile. zic si eu…
Nu era nebunie, dar si acel twit….a generat un „puseu” de vizite…Daca dadeam doar eu…intra 1 sau 2…sau dadea mai departe mesajul o persoana… :)