Social Media prin ochii primului blogger din jocul meu

Aşa cum spuneam acum câteva zile aici, am să rog mai mulţi bloggeri cunoscuţi în online să scrie câte-un Guest Post pe blogul meu, fără să ofer nicio informaţie despre cel ce-a scris, misiunea voastră constând în recunoaşterea autorului.

Înainte să vă las cu textul primei persoane care mi-a acceptat provocarea, voiam să stabilim câteva chestii:

În primul rând, dacă vreţi să participaţi la joc în adevăratul sens al cuvântului, va trebui să ne spuneţi ce persoană credeţi că a scris textul, înainte să citiţi celelalte comentarii. Nu vreau să fiţi influenţaţi de ele, că asta se numeşte trişare.

În al doilea rând, sper să nu uitaţi să comentaţi şi textul pe care l-a scris respectivul, nu numai să-i ghiciţi numele.

Acum vă las să lecturaţi…

„Mi se pare teribilă încrâncenarea cu care unii din social media românești încearcă să se arate că sunt altfel de cât sunt. Nu zic că nu le înțeleg motivațiile, ci doar că mi se pare teribil. De unii mi-e milă, de alții nu. Cam ca în viață.

Faptul că îți alegi un avatar e ok, e chiar foarte bine pentru promovarea brandului personal. Căci, se știe, e mult mai ușor să promovezi un muțunache decât mutra ta (asta daca nu arăți ca și Brad Pit :D). Dar să îl consideri fix ceea ce este, adica doar un avatar, o, dacă vreți, extensie de sorginte 2.0 a ceea ce ești. Atât. Pentru că dacă alegi să trăiești pe net doar ca avatar, e trist, trist ca dracu. De aia ziceam că mi-e milă. Dar și că îi înțeleg. Pe unii, cel puțin…

Am ferma convingere că oamenii relaționează cu oameni. Indiferent de cât de ființe superioare 2.0 suntem. Nu relaționăm cu avatare, cu conturi sau cu profile. Acestea sunt doar niște proiecții aflate la granița spațiului nostru internautic. Ca mesageri ai noștri, aceștia sunt ok, fac primul contact, cum ne-au învățat filmele de duzină cu extratereștrii :D Dar apoi, pentru a face cu adevărat o figură frumoasă (mă iertați, dar nu mă pot abține :D), trebuie să intri tu pe terenul de joc și să dai 110% (mă iertați din nou :D). Pentru că altfel rămâi la stadiul de avatar. Ceea ce e trist, trist ca dracu.

Trist e și ce scriu io aici, știu. Dar ce să fac dacă nu m-a lăsat sufletul să nu intru în jocul de-a ghicitelea al lui Grim Cris? :)”

P.S.: Ca să urmăriţi mai uşor joculeţul nostru de-acum în colo, căutaţi tag-ul guest blogger.

Later edit: După ce v-am ţinut în suspans aproape o zi întreagă, a venit momentul adevărului. Cei care au nomnializat oameni din DreamTeam au fost foarte aproape de rezultat (unii chiar au nimerit răspunsul corect). Ceilalţi probabil au răspuns rapid, fără să stea prea mult să analizeze textul.

Îndr-adevăr, aşa cum s-a spus de destule ori, articolul a fost scris de nimeni altul decât Chinezu căruia îi mulţumesc nespus pentru că a acceptat provocarea, dar vă mulţumesc şi vouă pentru că aţi intrat în joc şi aţi dovedit că sunteţi minunaţi şi, dacă-mi permiteţi, dotaţi (de cunoştinţe, bineînţeles).

Continuăm joculeţul, nu?