Stranger than Fiction

Este ora 5 dimineaţa (fix se pare) şi eu nu dorm încă. Nu este vorba de nicio insomnie sau vecini care găuresc pereţii. Poate că aşa mi-am propus eu să fie, sau poate că litrul de energizant ce mi-a gâdilat gâtul acum vreo 5 ore a fost de-ajuns să mă ţină treaz până acum (şi poate încă vreo câteva ore).

Teoretic, n-aş avea ce căuta cu browserul deschis la ora asta. N-ar trebui să scriu şi nici măcar să stau treaz ştiind că mâine ar putea fi o zi groaznică, dar uite că o fac.

WordPress-ul mă anunţă de noul update la 2.8.1 … damn WordPress updates, îl fac mâine.

Articolul precedent a fost scris la o oră destul de târzie, deci majoritatea vizitatorilor cotidieni ai blogului nu l-au văzut (oricum le este destinat mai mult bloggerilor, deci mulţi n-aţi avea de ce să-l citiţi).

Probabil va-ţi dat seama că aţi citit deja 149 de cuvinte şi nu ştiţi ce dracu înseamnă titlu’. Păi, ce să spun? Probabil are o parte din vină. Vina pe care mi-o asum eu în mare, dar aş putea-o da şi pe el. Vina că sunt treaz acum. Este vorba de un film, un film al cărui nume se găseşte în titlul acestui articol. A durat doar două ore, dar a meritat. N-a fost comedie ca să spui că deaia n-am putut dormi de râs (deşi l-am găsit într-un pack de comedii), dar nici horror ca să zici că mi-e frică să închid ochii. A fost … grozav! Grozav şi atât! Vi-l recomand! Dacă aveţi chef de un film bun, ar trebui să-l căutaţi. Dacă aveţi chef de un film prost, ar trebui să vă uitaţi aici.

Ştiu, noaptea nu scriu bine, poate articolul ăsta a fost gândit ca să fie o bazaconie, în niciun caz „bine”, sau poate niciodată n-am scris atât de bine pe cât mi-am dorit, dar cred că a fost suficient pentru voi, cei care mă citiţi.

Dacă ar fi să fac un calcul, e cel mai matinal seral articol din toată istoria blogului meu. Ar trebui să fie special, dar nu cred că e.

Mă rog. Mâine, adică azi, vă rog să citiţi şi articolul anterior, nu de alta, dar nu vreau să se simtă neglijat.

Totodată, vreau să ştiţi că ăsta e cel mai anapoda articol pe care l-am scris vreodată, cel mai fără sens şi cel mai ciudat.

P.S.: Articolul ăsta bate toate topurile în ceea ce priveşte „cel mai” din toată istoria blogului meu. Deaia e bine să scrii noaptea dimineaţa.
P.P.S.: E 5 şi 12 minute. Sunt inimaginabil de rapid, huh? Şi eu mă mir.

Acum, noapte bună, sau bună dimineaţa, că soarele e deja pe cer, iar păsărelele cântă deja în teii din faţa blocului. Mă mai uit la vreo două filme şi deja iau masa de prânz pentru ziua de vineri. Cheers!

    1. Crok vineri, 10 iulie 2009, 8:46
      • Cristian Florea vineri, 10 iulie 2009, 8:54
    2. Marius. vineri, 10 iulie 2009, 9:37
      • Cristian Florea vineri, 10 iulie 2009, 12:59
    3. Evodani vineri, 10 iulie 2009, 9:41
    4. XtincT vineri, 10 iulie 2009, 9:43
    5. SteeL vineri, 10 iulie 2009, 11:57
    6. Slacker vineri, 10 iulie 2009, 13:45
    7. Cristian Florea vineri, 10 iulie 2009, 14:06

    Adaugă un comentariu