Cum a fost prima mea zi de şantierist
Cam cât de mică este lumea
Scriam acum câteva zile pe Facebook următorul lucru:
Ieri am trecut şi eu pe-acolo, în principiu ca să văd cum sunt ochelarii de beţie, dar am sfârşit prin a testa altele, uitând complet de existenţa ochelarilor de beţie prezenţi pe undeva pe-acolo (nu toţi avem memorie de elefant, ce să-i faci?).
Şi-am testat un simulator de impact, unul de răsturnare şi am condus un Audi TT montat pe un sistem hidraulic, făcut ca să-ţi dai seama cât de important e să-ţi schimbi pneurile în funcţie de sezon. S-o luăm pe rând, să vă spun cum mi s-a părut.
Simulatorul de răsturnare
M-am suit în ceea ce vedeti în partea din dreapta a pozei de mai sus. M-au răsturnat oamenii, iar când eram cu capul în jos şi am văzut că încep să cadă chestii de peste tot şi că centura de siguranţă e singura care mă susţine, aveam impresia că e o chestie de timp până când o să cad în cap rău de tot. N-a fost chiar aşa. Mă ţineam strâns de volan, dar tot centura avea grijă de mine. M-au oprit până la urmă înclinat la 90 de grade faţă de sol şi au început să-mi explice cum să ies din maşină într-o situaţie din asta. Sunt lucruri destul de logice (gen, pui mâna dreaptă pe tetiera scaunului de lângă tine ca să iţi poţi scoate primul picior dintre pedale), dar probabil în cazul unui impact nu mai eşti în stare să gândeşti logic. Ideal ar fi să nu fiu pus în nicio situaţie de genul ăsta, dar dacă o să se întâmple, măcar ştiu la ce să mă aştept.
Simulatorul de impact
În imaginea de mai sus, el e cel din partea stângă. Ăsta e şi preferatul meu. M-am urcat în el, m-a ridicat un domn în sus, apoi a zis: Ţine spatele lipit de scaun, capul pe tetieră şi picioarele încordate.
În gândul meu, îmi ziceam: Ha ha, ce glume are ăsta. Un impact la 15 km/h ar putea să-mi mişte 3 cârlionţi, nu mai mult.
Totuşi, am făcut ce-a zis. Iar după impact, când am ajuns jos şi m-am buşit, m-am bucurat că l-am ascultat. Un impact frontal la doar 15 kilometri pe oră e incredibil de dureros. La 20km/h nici n-am vrut să mai încerc. M-am ridicat din scaunul ăla uluit. Am început să fac în capul meu tot felul de paralele: eu alerg cu 12km/h când ies să mă antrenez, iar maşina asta mi-a arătat cum e un impact la 15km/h.
Sau cum zicea Papen: Imaginează-ţi că alergi şi că intri frontal într-un copac. Aşa, fără să încetineşti.
Un minut îţi ia să testezi simulatorul ăsta. Atât îţi trebuie ca să te pună pe gânduri în legătură cu felul în care conduci.
Simulatorul de condus cu pneuri nepotrivite
Nu ştiu dacă se cheamă chiar aşa, dar altceva nu mi-a venit în minte momentan. Arată aşa:
E un fel de joc pe calculator, numai că eşti într-o maşină, nu doar cu un volan în mână. Acesta, sincer, nu prea m-a impresionat. Ce-i drept, când m-am urcat eu să conduc a apărut şi nu-ştiu-ce eroare la program, iar asta mi-a dat mai puţină încredere în el.
Totuşi, e interesant de văzut cum mergi fără probleme vara, pe o şosea uscată, iar când intri pe teren de iarnă maşina începe s-o ia razna deşi tu încerci să conduci cam la fel. Dacă ajungeţi pe-acolo, e păcat să nu încercaţi şi asta.
Acestea fiind zise, mi-ar plăcea ca toţi şoferii şi bicicliştii bucureşteni care-mi citesc blogul să treacă azi (e ultima zi) pe la Zilele Siguranţei Rutiere Michelin. O să vă schimbaţi total percepţia despre condus şi trafic, garantez.
