Bloggerul de umplutură

Simţeam nevoia să scriu aşa ceva. Dacă tot am promis că de la anul n-am să mai fac mişto de o anumită categorie de bloggeri, trebuia să-i caracterizez cumva. Ca pentru ultima dată.

La sfârşit de an am impresia că o să fiu înjurat peste măsură pentru articolul ăsta. Mulţi vă veţi regăsi printre rânduri, dar asta nu înseamnă neapărat că sunteţi degeaba în blogosferă. Poate doar mai clacaţi din când în când, ceea ce uneori se scuză. Totodată, vreau să vă spun că nimeni nu-i perfect, nici măcar eu, deci nu accept comentarii gen: „bine că eşti tu mai bun” sau „uită-te la tine şi apoi spune de alţii”. Pănâ la urmă, e problema mea ce scriu pe blog, nu? Şi nimeni nu te obligă să intri şi să citeşti, cum nici pe mine nu mă obligă nimeni să intru să citesc la tine. Dar tu ai pretenţia de blogger de top, eu nu. X-ul e în dreapta sus dacă ai pierdut harta.

Bloggerul de umplutură, cum îi zic eu, iese în evidenţă prin greşeli realizate de o masă de oameni bloggeri. Cazuri singulare nu există. Sau dacă sunt, nu le voi discuta eu. 22minutes îmi spunea cândva că am o problemă serioasă cu bloggerii ăştia şi că ar trebui s-o las mai moale, iar A.Dragos mi-a dat ideea de a scrie cu hashtag-ul #predictii atunci când anunţ un nou trend al zilei pe twitter. Nici nu ştiam pe cine să mai cred. Până la urmă am urmat sfatul lui Dragos. Dar liniştiţi-vă că de la anul, tagul #predictii va dispărea complet din vocabularul meu.

noul logo Google – şi voi aţi observat asta, nu? Unii au o plăcere imensă când crează un nou articol pentru că Google şi-a schimbat logo-ul. De parcă scopul tău în viaţă, până la sfârşitul sfârşitului ar fi să anunţi toată ţara că de dimineaţă ai intrat pe Google (cu toate că nu eşti singurul care a făcut-o) şi ai văzut cum şi-a schimbat marele motor de căutare logo-ul. Apoi, copiezi 5 rânduri de pe Wikipedia şi gata articolul.

ştiri în premieră – cum moartea lui Michael Jackson a apărut pe toate blogurile, cum alegerile au invadat toate site-urile şi cum picarea guvernului Boc a adus lacrimi în rândul tuturor cititorilor, observăm că tocmai am făcut cunoştinţă cu bloggerul jurnalist, al cărui ziar zilnic este blogul personal. De parcă scopul tău în viaţă, până la sfârşitul sfârşitului, ar fi să anunţi toată ţara că de dimineaţă ai intrat pe realitateatv.net (cu toate că dacă am chef de ştiri pot intra şi eu) şi ai văzut cel mai mişto headline, după care ai simţit nevoia să ne anunţi şi pe noi ştirile.
* în categoria asta intră şi melodiile, videoclipurile sau albumele nou apărute despre care scrie jumătate de blogosferă

ai fost la… – oriunde ai fi fost, te înţeleg dacă vrei să ne povesteşti şi nouă. Că na, a fost distracţie, porceală, cum zic unii şi chiar te-ai simţit foarte bine. Dar când incepi să-mi prezinţi participanţii la eveniment, mă omori omule, mai ales când e vorba de oameni din offline. Dacă începi să-mi spui că ai fost cu Safta, Vasilic şi mai-ştiu-eu-cine în Mall, n-ai rezolvat nimic. Atât Safta cât şi Vasilic n-au bloguri, de twitter nici n-au auzit şi deabia intră pe mess prin Dial-Up după opt seara pentru că netul e mai ieftin. Deci cum pot afla eu cine sunt ei? Globul de cristal s-a spart. Nu era mai uşor să-mi zici că ai fost cu doi prieteni? Bun! Cu asta o mai dregi tu, dar crezi că mă interesează ce ţi-ai luat tu din Mall? De parcă scopul tău în viaţă, până la sfârşitul sfârşitului, ar fi să anunţi toată ţara că de dimineaţă ai fost la Mall şi ţi-ai luat o pereche de tenişi care au costat…

am revenit – pe bune? Urăsc bloggerii care fac un articol special pentru a spune că au revenit, în forţă, în blogosferă. Unii spun cum că le-ar fi fost căzut netul, alţii că au fost plecaţi de acasă cu familia şi ceilalţi cum câinele a mâncat tema, iar accesul la internet a fost interzis. Chiar nu-mi pasă, sincer. Anunţi că te-ai întors, bine. Dar dacă vedeam un articol nou, după multe zile de pauză, pe blogul tău, chiar nu-mi dădeam seama că acum ai net? Înţeleg că vrei să-ţi justifici absenţa, dar e aiurea ca din 20 de articole câte ai, în 5 dintre ele să revii. De parcă scopul tău în viaţă, până la sfârşitul sfârşitului, ar fi să anunţi toată ţara că deabia de dimineaţă te-a lăsat maică-ta la PC.

Cred că ar mai fi o grămadă de comentat pe tema asta, dar mă întind deja prea mult. Mai aveţi de adăugat?

39 Comments

  1. Preoteasa 29 decembrie 2009
    • Cristian Florea 29 decembrie 2009
  2. Mihai 29 decembrie 2009
    • Cristian Florea 29 decembrie 2009
  3. Preoteasa 29 decembrie 2009
    • Cristian Florea 29 decembrie 2009
  4. Lungu Alin 29 decembrie 2009
    • Cristian Florea 29 decembrie 2009
  5. andrei 29 decembrie 2009
    • Cristian Florea 29 decembrie 2009
  6. A.Dragos 30 decembrie 2009
    • Cristian Florea 30 decembrie 2009
  7. Perfu 30 decembrie 2009
  8. andrei 30 decembrie 2009
  9. Crok 30 decembrie 2009
  10. seoslayer 30 decembrie 2009
    • Cristian Florea 30 decembrie 2009
  11. B 30 decembrie 2009
    • Cristian Florea 30 decembrie 2009
  12. Dexter 30 decembrie 2009
    • Cristian Florea 30 decembrie 2009
  13. seoslayer 30 decembrie 2009
  14. Perfu 30 decembrie 2009
  15. PanTeraS 30 decembrie 2009
  16. bampi 30 decembrie 2009
  17. MidSuMmEr NiGhT's DrEaM 30 decembrie 2009
  18. bampi 30 decembrie 2009
  19. SeAcRoNnN 30 decembrie 2009
  20. john 30 decembrie 2009
    • Cristian Florea 30 decembrie 2009
  21. hime 30 decembrie 2009
    • Cristian Florea 30 decembrie 2009
  22. AlexDimaPhoto 31 decembrie 2009
    • Cristian Florea 31 decembrie 2009
  23. FLN 31 decembrie 2009
  24. Ndrey 1 ianuarie 2010
    • Cristian Florea 1 ianuarie 2010
  25. tudy 2 ianuarie 2010
    • Cristian Florea 2 ianuarie 2010

Leave a Reply