De ce ţi-ai pune QR Code pe blog?
10 lucruri pe care le-am învăţat în 4 ani de blogging
Ştiu, Folk You 2012 s-a terminat acum un catralion de ani, dar pentru că cei de la Viţa de Vie încă mai ţin concerte în genul celui care a fost acolo, s-ar putea ca articolul meu să vă convingă să mergeţi să-i mai vedeţi live o dată.
În primul rând, mi-a plăcut că Adi Despot ştie cum să atragă atenţia publicului imediat ce păşeşte pe scenă. Nu ştiu de unde, dar are o capacitate incredibilă de a lucra cu masele şi de a face publicul să se simtă mândru că a ajuns în faţa scenei pe care a urcat el. O fi vreun talent ascuns pe care nu-l au toţi artiştii, sau nu ştiu. Nu sunt sigur dacă muzica lui e de vină pentru uşurinţa cu care publicul reacţionează la ceea ce face el, sau o fi altceva, mult mai puternic de-atât.
Oricum, lăsând la o parte talentul său de a lucra cu masele şi ignorând toate tipele îndrăgostite până la refuz de el, concertul de la Folk You a fost unul special, tocmai pentru că a fost atât de bine gândit, încât ne-a căscat pe toţi cu gura lăsată, cum s-ar spune.
Viţa de Vie a hotărât să ţină un concert acustic într-o seară în care toată lumea se aştepta să se exteriorizeze pe Varză, Sunetul mai tare, sau Basul şi cu toba mare. Într-adevăr, aceste piese tot au fost cântate, dar nu în aşa fel încât să poţi sări, sau să te poţi bucura de ritmul alert al melodiilor pe care le ştiai de-acasă.
Spuneam că a fost un concert foarte bine gândit, tocmai pentru că deşi au folosit nişte variante acustice, au cântat nişte melodii consacrate. Viţa de Vie a scos albume şi melodii pe bandă rulantă în ultimii ani, dar faptul că publicul a cerut aceleaşi single-uri întotdeauna, i-a făcut pe artişti să-şi dea seama că tot pe astea trebuie să le cânte. Este de apreciat faptul că o trupă îşi dă seama că pulicul doreşte melodiile vechi şi, în loc să le promoveze pe cele noi, le cântă tot pe alea care sunt cerute. E un joc de-a marketing-ul pe care Viţa de Vie l-a câştigat, cel puţin aşa cred eu, chiar dacă ceea ce produc rămâne mai puţin promovat momentan.
Au avut un concert acustic, dar unul la care nu se aştepta nimeni. Personal, când mă gândesc la o melodie acustică, mă gândesc la acelaşi ritm al melodiei pe care-o ştiam eu, numai că fără prea multe instrumente, eventual cu o chitară care să iasă în evidenţă şi cam atât. Viţa de Vie ne-a făcut să ne dăm seama că ei înţeleg altceva prin acustic. Altfel spus, păstrează versurile, iar restul se schimbă. Totul se schimbă!
Aşa au captivat publicul şi şi-au câştigat atât simpatia, cât şi promovarea noului proiect. Au avut versuri pe care le ştia toată lumea, pe un ritm pe care nu-l ştia nimeni. Astfel lumea a îndrăgit ceea ce-au cântat ei, deşi era cu totul nou. Cine-a mai făcut asta în România? Eu n-am mai văzut pe nimeni.
Iar pentru că articolul s-a lungit deja prea mult, permiteţi-mi să vă arat piesa care a atras cel mai mult atenţia, în primul rând datorită introducerii (o să vă daţi voi seama despre ce vorbesc) şi în al doilea rând datorită ritmului total diferit de cel cu care era toată lumea obişnuită.
Voi i-aţi văzut live de când cu proiectul acustic? Vreţi să-i vedeţi?
